Nu mai e mult

Privesc îndelung... cu ochii ţintă-n sus.
Şi văd... trecutele zilele... cum s-au scurs.
Aş vrea... să prind aripi... să pot... să zbor...
Să-l văd pe Isus... cât mai iute... pe nor.

Nădejdea... simt... că-i gata... să slăbească.
Cu ochii-ndreptaţi... spre bolta cerească...
Zarea... o cuprind... cu privirea... o măsor...
Număr zilele... şi mă apucă... un aprig dor.

Puterile s-aprind... şi-n taină... mă ridică...
Să-naintez pe cale... cu Isus... fără frică.
Credinţa... în Isus... mă umple de tărie.
Simt... că nu mai e mult... El are să vie.

Ziua aceea mare... ziua învierii... răpirii...
Aduce trup nou... din suflul primăverii.
Întrupaţi... transformaţi răsplătirii...
În trup dat de Mesia... nesupuși putrezirii.

Îmbrăcaţi... în haina sfântă... preacurată...
Din strălucirea luminii... din slavă luată.
Vom zbura... pe aripi... din raze de soare...
Cu veşmânt nou... pentru sărbătoare.

Zi minunată... zi cu strălucire... din slavă...
Izbăvitorul durerilor noastre... ne cheamă.
El... Cel mai Frumos... frate bun... Mesia.
Ne duce acolo... unde-i este Împărăţia.
Amin!