Ești Patria de vis, ești Țara minunată,
Ești cerule tu locul, de-atât de mulți visat,
În tine este viața, în tine-i primăvara,
Spre tine îmi aleargă, azi pasul ne-ncetat.

Ești cerule locașul, a soarelui ce n-are,
Vre-un asfințit vre-o dată, căci ești fără sfârșit,
În tine se sfârșește, al meu vis plin de viață,
Nu poposesc o clipă, căci nu sunt obosit.

Ești dulcea mângâiere, speranță fără margini,
Ești cerule odihna, mereu ce-am căutat,
Mi-e inima grăbită, s-ajung doresc în tine,
Să uit aceste vremuri, în care am luptat.

Sub umbra de iubire, sub aripia întinsă,
Găsesc mereu odihnă, căci simt iubirea Ta,
Izvorul fericirii, nu seacă niciodată,
Mi-aduce bucurie, setos eu beau din ea.

Ești Țara-n care vise, nu pot a fi vre-o dată,
În ea Tu orice vise, Isus vei împlini,
Ești începutul care nu va sfârși caci Doamne,
Tu ești dorința mare, aprinsă zi de zi.
Amin