Cât ești Tu de frumos, nu-i nimenea ca Tine,
Cât ești Tu de frumos, preasfant și minunat,
Tu ești Cel mai milos, căci te-ai gândit la mine,
Când ai urcat pe-o cruce, să fii crucificat.

Cât ești Tu de bogat, mi-ai dat o-mparăție,
Cât ești Doamne de bun, Părinte minunat,
Orfan să fiu pe lume, Tu n-ai lăsat o clipă,
Ești Mamă, Tată, Prieten, mereu adevărat.

Cât ești de luminos, căci iată... mă-nconjoară,
Lumina Ta cerească, ca eu să fiu mereu,
Pe urma ce-ai lasat-o, când sufereai calvarul,
Să nu știu rătăcirea, iubite Dumnezeu.

Cât ești Tu de mareț, cuprinzi întreg pământul,
Și cerurile Doamne, în mâna Ta doar stau,
Lucrarea Ta-i văzută, Tu ai creat și vântul,
Și apele... furtuna, doar închinate-ți stau.

Cât ești Tu de frumos, un răsărit de soare,
Ce-aduce bucurie, sunt astăzi fericit,
De Tine că am parte, de cer... de îndurare,
De dragostea cerească, căci azi sunt mântuit.

Cât ești de valoros, neprețuit vre-o dată,
Din ea mi-ai dat și mie, sunt astăzi fiul Tău,
Doresc ca lumea-ntreagă, să știe că Stăpânul,
Ce-mi stăpânește viața, e numai Dumnezeu.
Amin