Isus, fericirea noastră

                                              Luca 11:27-28

            „Pe când spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod și-a ridicat glasul și a zis: „Ferice de pântecele care Te-a purtat, și de țâțele pe care le-ai supt!”

            Și El a răspuns: „Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, și-l păzesc!”

            În Cartea Iov 33:14 citim cuvintele acestea: „Dumnezeu vorbește când într-un fel, când în altul... dar este o problemă: omul nu ia seama la cuvintele lui Dumnezeu."

            De câte ori Domnul vrea să ne deschidă mintea și ochii, ca să înțelegem voia Sa, să înțelegem mesajul și vorbirea Sa, însă de cele mai multe ori nu luăm seama.

          Mulți așteaptă altceva, sau pe altcineva, să nu vorbească Domnul prin „acela”, sau prin „acesta”.

         Însă Domnul Dumnezeu ne dă o lecție în Cartea Numeri, unde ne spune că, lui Balaam i-a vorbit Domnul Dumnezeu prin măgărița pe care călărea spre pierzarea lui.

          Mai întâi i-a vorbit prin semne: l-a strâns cu putere piciorul de stancă, dar Balaam nu a vrut să înțeleagă.

         Până la urmă i-a vorbit și prin viu grai și tot nu a vrut să înțeleagă. Dacă nu ar fi intervenit Îngerul Domnului, ar fi bătut măgărița până la moarte, după cuvintele lui Balaam. Nu întâmplător, Domnul Isus Cristos, fericește pe toți aceia care ascultă Cuvintele lui Dumnezeu, le primesc în inimă ca pe o comoară și le păzesc pentru a le împlini la vremea potrivită.

Pe când Domnul Isus, săvârșea minuni vindecând oameni bolnavi și vorbea cuvintele cerului, o femeie din popor și-a ridicat glasul și I-a zis în auzul tuturor: „Ferice de mama Ta!”

Adică, voia să spună, că este ferice de mama care are un asemenea Fiu!

Lucrul acesta este foarte adevărat, pentru că orice mamă dorește să aibă copii credincioși, înțelepți, educați, manierați, ascultători…

       Însă Domnul Isus arată ceva şi mai fericit și mai de dorit și i-a răspuns foarte clar și limpede acestei femei: „Ferice mai curând de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc!”

        Este de dorit să te naști într-o familie cu bună stare, să ai părinți grijulii, să nu duci lipsă de nici un bine în copilăria și tinerețea ta, dar cea mai mare fericire pentru un suflet este, să se nască din Dumnezeu.

        Pe pământ te naști într-o familie, crești, îmbătrânești trudindu-te din greu și apoi, totul se termină, pentru că tot ce este pământesc este efemer; toate trec și se duc, parcă nu au fost vreodată. Dar născut din Dumnezeu, înseamnă viață veșnică și binecuvântată lângă Tatăl ceresc.

          Ioan 14:1-3 „Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine.

          În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.

          Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca, acolo unde sunt Eu, să fiți și voi.”

      Aici pe pământ, toate sunt trecătoare: părinții trec, tinerețea trece, frumusețea și fericirile sunt de o clipă; dar lângă Domnul nimic nu trece, ci totul se înnoiește.

         Acasă la Tatăl, este veșnicia, fără dureri, fără moarte, fără lipsuri; într-un cuvânt, în Casa Tatălui este fericire veșnică.

Pentru că fericirea adevărată stă în faptul că ești fiu, fiică de Dumnezeu și în ceea ce faci pentru El și în faptul că ești ascultător de Cuvânt.

Ce faci pentru Domnul, ce mărturisești despre El rămâne în veac și toate sunt scrise pentru fiecare, în Cartea de aducere aminte.

Maleahi 3:16 „Atunci, cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; (cuvintele Domnului). Domnul a luat aminte la lucrul acesta și a ascultat și o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui pentru cei ce se tem de Domnul și cinstesc Numele Lui.” Aceasta duce la fericire!

Toate celelalte pier o dată cu întrebuințarea lor. Chiar și mama trece, și tata se duce, dar ce ai lucrat în „ogorul” lui Dumnezeu, rămâne, ca o amintire veșnică.

Și răsplata o vei primi nu datorită familiei în care te-ai născut, sau cât de bogat a fost tata, nici după cât de mare a fost Biserica pe care ai frecventat-o, ci vei fi răsplătit după faptele tale, și după ceea ce ai acumulat ascultând Cuvântul lui Dumnezeu și după cum ai înțeles să lucrezi în „ogorul” Domnului.

Pentru un credincios, cea mai mare fericire și binecuvântare este să primească cu toată deschiderea inimii pe Domnul Isus ca Mântuitor şi să păzească Cuvântul lui Dumnezeu, să vorbească de bine oamenii și să fie vorbit de bine de către Însuși Dumnezeu.

Iov 1:8 „Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană și curat la suflet, care se teme de Dumnezeu și se abate de la rău.”

Fericit este sufletul care Îl primește pe Isus ca Domn și de asemenea, este fericire în familia care Îl primește pe Isus în casa ei.

Acolo unde domnește Isus, este pace, liniște și belșug de har.

Ferice de cei ce caută Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea, pentru că ei vor vedea(Fericirea), pe Isus, Împăratul, față în față.