1. ³ Măreția Lui tot cerul luminează
și de slava Lui întreg pământu-i plin.
⁴ Strălucirea-I e ca soarele-n amiază,
și din mâna Lui lumina scânteiază,
/: căci în dreapta Sa tăriile se țin. :/

2. ⁵ Înaintea Lui și-n urmă-i pustiire,
⁶ cu privirea Lui măsoară-al lumii lat.
Neamuri tremură de aspra Lui privire
sfarmă munți și-apleacă dealuri cu grăbire,
/: pe căi veșnice El umblă necurmat. :/

3. ⁷ Etiopia de groază este plină,
și cutremurat e-ntregul Madian;
⁸ peste ape-a Ta mânie o să țină?
Oare Doamne-a Ta mânie o să vină
/: împotriva mării, oare, uragan? :/

4. De-ai încălecat pe caii Tăi ce zboară,
și-ai urcat în carul Tău ce sfarmă tot,
⁹ arcul Tău e dezvelit, se desfășoară,
ca săgețile Cuvântul Tău doboară...
/: Ce puternic ești Tu, Doamne Savaot! :/

I: Cântările Bibliei, cântarea 55
Autor text: Traian Dorz