„... Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință, și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască... ” (Faptele Apostolilor 17:15-34)

Cuvântarea rostită de Apostolul Pavel la Atena este remarcabilă din mai multe puncte de vedere. Mai întâi că este rostită de cel mai mare învățător al creștinătății, după Domnul Isus. Apoi, este prima predică rostită pe pământ european care a fost consemnată. Și în fine, predica este adresată poate celor mai culți ascultători pe care-i putea avea antichitatea la ora aceea. Vă invit în rândurile următoare să făcem o sumară exegeză a pasajului biblic; (1) să observăm care a fost starea spirituală a atenienilor, (2) care era conținutul mesajului adresat de Pavel, (3) și care a fost reacția ascultătorilor.

I.

Atena, la acea vreme capitala culturală a lumii, era o localitate plină de idoli. Filozofia era foarte apreciată de atenieni, care erau foarte curioși și deschiși pentru nou. Apostolul intrând în vorbă cu atenienii, a stârnit interes. Aceștia l-au dus la Areopag spunând: „Putem să știm care este această învățătură nouă, pe care o vestești tu?” Sigur, Pavel nu a așteptat a doua invitație. Deci, studiu de caz: MESAJUL LUI PAVEL LA ATENA.

II.

a) Apostolul începe prin a aprecia religiozitatea atenienilor. „Bărbați Atenieni! În toate privințele vă găsesc foarte religioși. Căci, pe când străbăteam cetatea voastră și mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinați voi, am descoperit chiar și un altar, pe care este scris: „Unui Dumnezeu necunoscut!” Ei bine, ceea ce voi cinstiți, fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu.” (22-23) Observați vă rog că Pavel nu-i jignește, nu-i apostrofează pentru idolatria lor, ci caută pentru început să le câștige încrederea. Pe de altă parte identifică un lucru apreciat de ei, un altar, de la care să pornească mesajul său.

b) Apoi, odată începutul făcut, Pavel Îl prezintă pe Dumnezeul adevărat: „Dumnezeu, care a făcut lumea și tot ce este în ea, este Domnul cerului și al pământului, și nu locuiește în temple făcute de mâini. El nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea trebuință de ceva, El, care dă tuturor viața, suflara și toate lucrurile. El a făcut pe toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat anumite vremi și a pus anumite hotare locuinței lor, ca ei să caute pe Dumnezeu, și să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi. Căci în El avem viața, mișcarea și ființa, după cum au zis și unii din poeții voștri: „Suntem din neamul Lui... ”... (24-29) Observați vă rog, mesagerul ține cont de cine sunt ascultătorii săi. Dacă evreilor, în predici li se vorbește despre Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, și li se prezintă Evanghelia din perspectiva istoriei lui Israel; grecilor, neamurilor, mesagerul le vorbește despre Dumnezeu din perspectiva creației și al binelui zilnic. Pavel introduce în prezentarea sa elemente din cultura greacă pentru a ușura înțelegerea și acceptarea mesajului.

Apostolul face clar că nu există decât un singur Dumnezeu, care este în cer nu în temple, care dă viață tuturor, și care a pus o anumită distanță între El și oameni.

c) După această precizare de principiu Pavel prezintă Evanghelia: „Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință, și poruncește acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască; pentru că a rânduit o zi, în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul, pe care l-a rânduit pentru aceasta și despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă de netăgăduit prin faptul că L-a înviat din morți... ” (30-31) Acesta este mesajul lui Dumnezeu pentru popoarele lumii. Creatorul nostru este gata să treacă cu vederea trecutul, considerând-o o vreme de ignoranță. Dar poruncește acum tuturora să se pocăiască, să se întoarcă la El. Mijlocul prin care Dumnezeu oferă acum iertarea și aduce judecată este Omul Isus Hristos.

Observați vă rog, accentul pus în mesaj pe Ziua Judecății. Judecată viitoare este o temă dominantă în predicile paulne (Ex. Fapte 24:25) Acum, când Ziua Domnul este atât de aproape, predicatorii de astăzi au un model aici.

III.

Scriptura ne spune că atenienii l-au ascultat pe Pavel cu interes până acesta a dus vorba despre învierea morților: „Când au auzit ei de învierea morților, unii își băteau joc, iar alții au zis: „Asupra acestor lucruri te vom asculta altădată”. (32) Învierea a fost și este o piatră de încercare. Chiar ucenicii Domnului la început se întrebau între ei ce să însemne învierea aceasta dintre cei morți. (Marcu 9:10) Învierea este piatră de poticnire chiar și pentru mulți dintre cei care pretind creștini astăzi. De ce? ... Probabil pentru că omul în mod fundamental nu crede; nu cred în Dumnezeu și nici în puterea Lui.

Totuși, Scriptura spune că unii atenieni au trecut de partea lui Pavel și au crezut. Așa se întâmplă de fiecare dată până astăzi. Mesajul Domnului este la fel de actual și astăzi, iar reacția oamenilor asemănătoare. Evanghelia este primită cu ostilitate în general, dar slavă Domnului că mereu vor fi și unii care vor crede. Suflete, te numeri printre ci din urmă? ...