1. ⁹ O, pentru ei, nu pentru lume,
Mă rog acum, căci sunt ai Tăi,
¹⁰ și ce-i al Tău, al Meu e, Tată...
și Eu sunt proslăvit în ei.

R1: ¹¹ Eu vin, dar ei rămân în lume,
păzește-i cu-al Tău Nume Sfânt,
pentru ca ei să fie una,
așa cum Eu cu Tine sunt.

2. ¹² Când Eu eram cu ei în lume,
Eu i-am păzit pe câți Mi-ai dat,
și n-au pierit din ei niciunul
afar-de fiul lepădat.

R2: ¹³ Dar iată-acum Eu vin la Tine
și-aceastea încă-n lume spun,
ca ei să-Mi aibă bucuria
deplină-n sufletul lor bun.

3. ¹⁴ Le-am dat Cuvântul Tău și lumea
urâtu-i-a căci nu-s de-ai ei,
precum nici Eu nu sunt din lume,
așa nu sunt din lume-ai Mei.

R3: ¹⁵ Eu nu Te rog să-i iei din lume,
ci să-i păzești de-acela rău,
¹⁶ căci, Tată Sfânt, ei nu-s din lume
așa precum nu sunt nici Eu.

4. ¹⁷ Prin Adevărul Tău sfințește-i,
Cuvântu-Ți e-Adevărul - scris
¹⁸ precum Tu M-ai trimis pe Mine,
așa pe ei Eu i-am trimis.

R4: ¹⁹ Eu Însumi Mă sfințesc acuma,
pentru ca ei, cei prea iubiți,
prin Adevărul Tău să poată
să fie pe deplin sfințiți.

I: Cântările Bibliei, cântarea 111
Autor text: Traian Dorz