Treziţi-vă!

Ca suflul unui vânt puternic ce-nalţă valuri mari pe mări,
Se-aude vuietul oştirii satanice în depărtări,
Mai mult acum ca niciodată vrăjmaşul luptă înrăit,
Că zilele-i sunt numărate şi vremea lui e pe sfârşit.

Prin servii lui cu viclenie el se strecoară printre sfinţi,
Cu vorbe dulci amăgitoare, făcând chiar rugăciuni fierbinţi.
Însă Isus n-a dat uitării poporul Lui cel sfânt nicicând,
El a avut dintotdeauna străjeri ce-n noapte stau veghind.

Se-aud paşi grei încet cum urcă, în miez de noapte sus pe zid,
Şi scârţâind din temelie porţile răului se-nchid.
Căci s-au trezit gata de luptă cei ce prin Har au fost chemaţi,
Să stea de veghe în cetate cu Adevărul înarmaţi,

Cu sabia şi armătura Credinţei lor de ne-învins,
Plini de Iubire, Pace sfântă şi râvna care i-a aprins.
Strigarea lor se-aude astăzi din răsărit până-n apus,
Acum vremea cercetării, curând va reveni Isus!

Treziţi-vă! strigă străjerii, destul cu-al nepăsării somn,
E vremea să-l cinstim cu toţii, în inimi pe Hristos ca Domn!
Ceştini! îndepărtaţi trăirea, evlaviei de fome reci,
Căci drumul ei curând sfârşeşte în focul iadului pe veci.

Alăturaţi-vă mulţimii ce stă de veghe-n orice ceas,
Printr-o trăire-n curăţie şi dragoste la orice pas.
Eu am răspuns chemării sfinte, prin Har am devenit străjer,
Şi m-am legat cu toată fiinţa şi tot ce sunt numai de Cer.

În orice zi Cerescul Tată, î-mi prin Duhul Său cel Sfânt,
Călăuzirea minunată, în lupta pe acest Pământ.
De când i-am cunoscut Iubirea eu nu mai pot să tac şi spun,
Despre Lucrarea-I minunată, cât e de-ndurător şi Bun!

Când trec prin văi întunecoase, şi cerul e-ncărcat cu nori,
Când inima mi se-ntristează şi simt ai răului fiori,
Chem totdeauna prin credinţă în ceasul greu întunecat,
Puterea Sângelui de Jertfă pe Crucea Golgotei vărsat.

El spulberă şi-alungă ceaţa poverilor din calea mea,
Mă trece-nvingător în pace prin orice uneltire rea.
De ce mai staţi la îndoială? Creştini ce numele-I purtaţi,
Isus curând pe nori se-arată, fiţi gata să-L întâmpinaţi!

Martie 2008 Ilie Belciu