Salvatorul

Împărăţia întunericului se dezlănţuise pătimaşă,
Lumina cea Sfântă şi clară, urma ca să moară.
Întunericul se vedea-nvingător cu arma-i ucigaşă,
Lumina păşise umilă, pregătind drumul spre casă.

Sub ură şi batjocuri, crucea era preţul salvării,
Pe Dealul Căpăţânii urca cu iubire, Salvatorul,
Ca să semneze cu sânge la cruce, actul împăcării.
Întunericul nu ştia că-i învinsul, nu-i biruitorul.

Când a-nţeles că pierdea la cruce, nu s-a lăsat,
Cu dezlănţuită ură să-nvingă Lumina, a încercat.
Să-L dea jos de pe cruce, cu viclenie i-a strigat:
-De eşti Tu acel Mântuitor, ce pe alţii i-a salvat,
Coboară de pe cruce, ca să Te salvezi pe Tine!
Dar Isus de bunăvoie de al Său Tată, asculta,
Împlinea tot planul mântuirii, dându-se pe Sine.
Şi întunericul înțelese bine, c-a pierdut deja lupta.

Să salveze omenirea din a păcatului întunecime,
Isus Hristos dechise Calea, ce duce spre veşnicie.
Se frânse ca o pâine pentru unul ca mine şi tine,
Împărţea iubire, iertare şi o viaţă pentru vecie.

Atotputernicul pentru o clipă a fost un Om fragil,
Fiul, se frângea sub povara păcatelor noastre,
Dar Tată-L... nu putea să privească l-al Său Copil,
El nu putea să vadă mulţimea păcatelor noastre.

Isus, pentru o clipă s-a simţit părăsit de Tată,
„-Eli, Eli, Lama Sabactani?" striga sub povară.
Ce mare iubire, un izvor de iertare revărsată
Salva omenirea, pregătindu-i-se în cer ţară.
A treia zi, după ce viaţa pentru noi şi-a dat,
Isus a înviat, după cum spusese ucenicilor Lui.
De sub puterea morţii, Isus Hristos, ne-a scăpat,
Suntem răscumpăraţi, suntem numiţi fraţii Lui.

Satan acum se luptă, să nu mâncăm din pâine,
Să nu bem din apa vieţii, ca să nu fie singur.
El cu viclenie ne amăgeşte, căci ştie bine,
Cei ce descoperă Adevărul, îi pierde sigur.

Cu fel de fel de vicleşuguri ne ademeneşte,
Pune îndoiala în om, în adevărul descoperit.
El ştie că mai are puţin şi ca un leu răcneşte,
S-apuce chiar pe aceea, ce spre cer au pornit.

Grăbiţi până mai este har şi nu va fi târziu,
Veniţi la Calvar, să găsiţi iertarea mult dorită.
Veniţi la Cel, ce ne-a făcut fraţi şi-i veşnic viu,
Mântuirea-n iubire a fost pentru noi dăruită.
Nu amânați întâlnirea cu Lumina iubirii,
Jertfa Lui Isus să nu fie pentru noi înzadar.
Deschideți-vă inima să simțiți harul neprihănirii,
Grăbiți! Alergați la Iisus până mai curge har.
¬Amin¬