1. ¹ Spre munți ridic eu ochii mei,
spre munți cu vârfu-n zare...
/: De unde oare-mi va veni
a mea ajutorare? :/

2. ² O, ajutoru-mi vine tot
doar de la Domnul Sfântul,
/: de la Acela ce-a făcut
și cerul și pământul! :/

3. ³ Da, El nu va îngădui
piciorul să-ți clintească,
/: cel ce păzește viața ta,
nicicând n-o s-ațipească! :/

4. ⁴ Da, iată nu va dormita,
nici doarme niciodată,
/: cel ce-apăra pe Israel
cu dreapta-I minunată! :/

5. ⁵ El, Domnu-I păzitorul tău,
cu grija-I înțeleaptă,
/: da, Domnul, este umbra ta,
pe mâna ta cea dreaptă! :/

6. ⁶ De-aceea nu te va păli
nici soarele nici luna,
⁷ /: El sufletul ți-l va păzi
de rău întotdeauna! :/

7. ⁸ Să te păzească Domnul bun,
la dus și la venire,
/: de-acum și până-n veci de veci,
cu marea Lui iubire! :/

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 121
Autor text: Traian Dorz