1. ¹ O, lăudați pe Domnul,
și Domnului cântați,
cântare nouă-n cinstea-I
când sunteți adunați...
ai Lui, când v-adunați!

R1: ² Se bucure Israel
de Cel ce l-a zidit,
se veselească fiii
Sionului iubit,
de Domnul lor iubit!

2. ³ Să laude-al Lui Nume,
cu jocuri fericiți,
să-L laude cu toba
și harfa cei iubiți,
din suflet, cei iubiți!

R2: ⁴ Căci Domnu-are plăcere
de-al Său ales popor,
dă slavă mântuirii
la cei fără-ajutor,
la cei fără-ajutor!

3. ⁵ Să salte-n bucurie
toți câți I-s credincioși,
și îmbrăcați în slavă
să strige bucuroși,
și noaptea bucuroși! ...

R3: ⁶ A Domnului mărire
să fie-n gura lor,
și sabia cu două
tăișuri, ajutor,
în mână, ajutor.

4. ⁷ Să facă răzbunare
spre neamuri, cum s-a spus,
să pedepsească-oricare
popor ce nu-i supus,
nu-i Domnului supus!

R4: Aceasta este-o cinste
la câți I-s credincioși.
Da, lăudați pe Domnul
slăviți-L bucuroși,
slăviți-L bucuroși! (ultima)

C: ⁸ /: Să-i lege împărații
în lanț și-obezi de fier,
⁹ să facă judecata
ce scris-a fost din cer,
în contra lor, din cer! :/

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 149
Autor text: Traian Dorz