Artist suprem din departate galaxi,
Ce’ai scris cu degetu’ în nisip,
Cum odiniară creai pământul printre stele
Ma’ntreb Isus,
Ce’ai consemnat tu oare
Când multimea şi preoţii te’npresurau să te doboare
Nesuportând a Ta sfinţenie şi’al tău ţel?

Tu creator al perfecţiunii
Ce ai pus viaţa în ţărână
.....ai scris cu degetu’n ţărână(thinking)
Ce oare ai scris?
De ce Tu oare în mişlocul furtunii
Te’ai aplecat cu maiestrie
Şi’ai scrijelit printre granule?

Şi’apoi sublim şi în tăcere
Ca după un cumplit taifun
Te’ai ridicat cu aceeaşi maiestrie
Şi ai vorbit cu’nţelepciune
Mulţimii care aştepta,
Să dai verdictul de osândă
Asupra unei păcătoase
Pe care moartea o aştepta.

Dar nu, Tu arta perfencţiunii ai trasat,
De la intâia pâră pân’ ce singur
Cu biata păcătoasă ai rămas,
Şi unde dar, i’erau pârâşii?
Cum de’ndată sau risipit
Şi pe femeie ai salvat’o,
O minunat tu ai lucrat!

Slăvit să fi Isuse în veci,
Artist divin desăvârşit
Ce printr’un gest de creaţiune
Pe multi robi, fii nu I’ai chemat
Şi viaţă veşnică le’ai dat.
Uimit sunt de a Ta splendoare,
Prin harul Tău sunt ş’eu salvat,
Fi Tu în veci glorificat!