1. Hotar ai pus la mare,
la lună şi la soare,
puternic Dumnezeu,
spre slava Ta mereu!

R: Ieşirea din hotar
e moarte şi amar!
Ajută-mi să veghez,
hotarul să-mi păstrez!

2. Hotar ai pus la stele,
hotar gândirii mele.
Gândirea mea de jos
s-o-nlănțui de Hristos!

3. Şi Tu, slăvit Părinte,
îmi porunceşti fierbinte:
să-mi pun hotar deplin,
la câte-n viață-mi vin!

4. Hotar să-i pun privirii,
hotar s-aşez vorbirii,
să-mi pun hotar ne-nfrânt,
la tot ce-i pe pământ!

5. Dar, Doamne, niciodată,
la voia Ta curată,
hotar să nu-i zidesc,
ci veşnic s-o-mplinesc!

I: Cântările Harului, volumul 11, cântarea 132