1. Dincolo de voia Ta,
Doamne, să nu pot lucra,
căci lucrarea-i cea străină,
care stinge-a Ta lumină!

R: Păzeşte-mă, Doamne,
/: să Te-nalţ pe Tine, :/
clar, cum se cuvine!

2. Dincolo de gândul Tău,
este gândul celui rău,
este gândul luciferic,
care-aduce întuneric!

3. Dincolo de-al Tău Cuvânt
Doamne-i diavolu-n avânt
să dărâme şi să piardă,
să zdrobească și să ardă!

4. Dincolo de adevăr
este totul în răspăr.
Nu e pace, nu e bine,
ci se stinge ce-i din Tine!

5. Doamne, Ţie mă predau
şi când umblu şi când stau.
Viaţa mea întreagă fie
numai Ție bucurie!

I: Cântările Harului, volumul 16, cântarea 58