Ce bine că Íl am pe Dumnezeu
În fiecare zi de pe pământ
Ce mare har să fiu copilul Său
Căci fără El, nimic. . nimic nu sunt.

Ce bine că Îl am pe Dumnezeu
Ca sursă de iubire şi odihnă
Eu nu alerg la om mereu
Puterea mea e de la Tatăl meu.

Căci oamenii mereu vor încerca
Să-mi stingă fericirea de pe față
Dar ei nu ştiu că în inima mea
E bucuria sfântă dincolo de circumstanță.

Nu zic că pe pământ mereu e bucurie
E mult necaz aici, mult plânset şi durere
Dar în Cuvântul sfânt eu ştiu c-acolo scrie
Că El, Hristos al meu, mereu dă mângâiere.


De ce s-alerg la oameni când vine vreo durere
Când lângă mine aşteapta cu dragoste Hristos?
De unde să îmi dea un muritor putere
Când pot avea armata Lui de sus?

De ce să-mi fie teamă de boală şi durere
Ori să mă-ngrijorez că n-am ce să mănânc?
De ce să uit despre a Sa promisiune
Când mi-a zis clar: , , Eu nu te las nicicând!"

El ştie orice necaz, nimic nu e ascuns
Şi nu doar ştie, simte... că-ci şi El a fost străpuns
A suferit Hristos cât pentru lumea-ntreagă
De asta orice rană, cu dragoste o leagă.

Iar eu la El alerg când inima mă doare
Nu vreau să merg la mâna muritoare
Eu pun genunchiul jos şi îmi ridic privirea
Ştiu clar că doar de Sus îmi vine izbăvirea.

Mă duc cu falimentul meu direct la Tatăl meu
Nelimitată resursă de putere
Când vina mea apasă cel mai greu
Abia atunci în mine creşte Dumnezeu.

Căci mare-mi este slăbiciunea
Şi nimic nu pot să fac doar eu
Eu sunt prea mic şi mare mi-e nevoia
Mă rog mereu... că suveran e El.

Şi de voi pierde totul aici jos pe pământ
Oricât de-ndurerat va fi sufletul meu
Eu ştiu că singur nu rămân nicicând
Mereu Îl voi avea pe Dumnezeu!

Amin