Tânjirea Venirii Tale
Autor: Suflet Călător
Album: Lăcrămioare (2)
Categorie: Revenirea Domnului
Spun oamenii că mult mai zăbovești,
Isuse scump... Că poate niciodată
Nu mai apari pe bolțile cerești,
Cum ”Vin curând!” ai spus chiar Tu odată...

Că ai uitat... sau poate Te-ai scârbit
De-această lume de nevoi și sânge...
Dar știu că vii cu slavă negreșit
Și că pe-al Tău popor Tu îl vei strânge... !

Spun semnele acestei vremi pe rând –
Parc-ar urla spre noi spre toți – ”Trezire!”
Tu vii, iubit Isus, așa curând...
Și-atâția dorm la ușă în neștire...

E noapte... – Noapte rece de păcat... –
O atmosferă grea, apăsătoare...
Și cât aș vrea să mă păstrez curat...
Ah, cât aș vrea să stau în așteptare...

Adesea în război mă simt înfrânt...
Și-mi zic: ”Mai are rost să lupt cu mine?”
Mi-ai spus, iubite Tată, să fiu sfânt,
Căci am primit Puterea de la Tine...

Mi-ai spus să nu fiu laș, să îndrăznesc,
Căci Tu ai biruit această lume... ! –
Ajută-mă și eu să biruiesc,
Nu prin puterea mea, prin al Tău Nume... !

Mi-ai spus, o, Domnul meu, că vii curând,
Dar cerul este neclinit, se pare...
Te chem cu dor... Te chem să vii plângând,
Tu, Soare sfânt din bezna de-ntristare...
Tu, Oază din deșertul secetos
Al urii care-usuc-orice viață...
Și Cer de Bucurie luminos,
Ce mi-a adus în suflet dimineață...

Ajută-mă, Te rog, să Îți grăbesc
Venirea... să Te-aștept în orice clipă...
Cu tot ce sunt să vreau să Te cinstesc,
Din voia Ta să nu mai fac risipă...

Pe lemnul de blestem Tu Ți-ai întins
Mâinile Tale pentru omenire...
Și ca pe-un fiu iubit Tu m-ai cuprins –
M-ai strâns la piptu-Ți prin a Ta jertfire...

De-atâtea ori am vrut să-Ți răsplătesc
Măcar o picătură de sudoare...
Dar daruri pe Pământ nu se găsesc -
Tu ceri de l-ai Tăi fii doar ascultare...

Și fără dânsa, oricât ne-am sili
Ca jertfe și mărire să-Ți aducem,
Tu tot fără plăcere ai privi –
Ne-ai cere dinaintea-Ți să ne ducem...

Te rog, ajută-mi Tu să Te ascult,
Căci dreptul mi l-ai dat să îți spun Tată...
Să Te respect să nu îmi pară mult,
Prea greu să nu-mi mai fie niciodată...

Căci numai mâna Ta m-a mângâiat,
Când cei din jur toți și-au întors privirea...
Să mă ridici de jos Te-ai aplecat –
Doar Tu mi-ai arătat ce e iubirea...

M-ai înțeles când ei nu-nțelegeau...
Când toți plecau, doar Tu mi-ai fost aproape...
Și când cursele morții mă pândeau,
Doar brațul Tău se-ntinse să mă scape...

De-aceea astăzi vreau să-Ți mulțumesc –
Primește astă jertfă pentru Tine... ! –
Și Numele Tău sfânt să-L preamăresc,
Atât cât vei lăsa suflare-n mine... !

Tu vii curând... așa precum ai spus...
Dar lumea asta nici nu vrea să știe.
Te rog să mă ajuți s-aștept suspus,
Să nu îmi pară rău o veșnicie...

E lupta grea... căci timpu-i pe sfârșit
Și-n frontul nemilos ce suferință...
O, Tu rămâi cu mine neclinit
Și, negreșit, prin Tine-am biruiță... !

Amin.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/280637/tanjirea-venirii-tale