Când îți e greu să crezi, privește
La Petru cum pășea pe mare.
Și-așa privind, îți amintește
Cât este Domnul tău de tare –
Când glasul Lui îți poruncește,
Oceanele îți sunt cărare... !

Când îți e greu să crezi, te uită
La orbul Bartimeu cum sare.
La bucuria lui cea multă,
Simțindu-I scumpa vindecare –
Prin vreme, strigătu-I ascultă
Și crede tot așa de tare... !

Și dacă nici așa nu merge,
Uite-l pe Lazăr cum învie.
Durerea toată cum se șterge
Din piept de Martă și Marie –
Și, frate, soră, înțelege
Că El e MARE din vecie... !

Amin.