1. La marginea Luminii,
o, cine poate-ajunge
câți i-au intrat pe poartă?
Nu! Nimeni - cât s-ar frânge!

R: /:Lumina-i Dumnezeu! :/ x3
El crește-n veci - mereu, mereu,
Dumnezeu!

2. Lumina-naintează,
Ea nu e mărginită,
iar starea Ei e-amiază
de nimenea oprită!

3. Ea n-are începuturi,
și nici sfârșit nu are.
E Dumnezeu-Lumină,
etern și dulce Soare!

4. Tu ceri, Lumină vie,
să Te avem ca sine
acum și-n veșnicie
să-naintăm cu Tine!

I: Cântările Harului volumul 15 nr. 309