Pentru o lume care-așteaptă să vadă un mântuitor
Într-o ținută triumfală, puternic, dârz, impunător,
Și nu un condamnat la moarte, cu răni adânc brăzdate-n piept,
Hristosul răstignit rămâne un foarte complicat concept.

O pricină de poticnire, o nebunie, și un semn
Care stârnește-împotrivire. Și totuși, atârnat pe lemn,
Pe Fiul Său, Fiul Iubirii, găsi cu cale Dumnezeu
Prin suferință să-L zdrobească, în locul și de dragul meu.

Imensa mea vinovăție cerea un preț costisitor
Ce nu-l puteam plăti vreodată, și ar fi trebuit să mor;
Dar, dezbrăcându-se de slavă, Hristos a luat un chip de rob,
Și-a acceptat blestemul crucii, murind în locul unui ciob.

Eu văd un Miel fără prihană și sfânt, pe care Dumnezeu
L-a rânduit să fie jertfa de ispășire-n locul meu;
Și cât pe mine mă privește, e simplu, nu e complicat,
Hristosul răstignit înseamnă că sunt un păcătos iertat!