A dormi pe-aceeași pernă
Nu înseamnă vis la fel,
Nici măcar un vis aparte.
Ești cu-al tău, dar te desparte
Uneori un veac de el.
Ce vrea el, tu vrei altfel.

Ani de zile trag alături,
Dar, când nu-s un crezământ,
Cei doi din aceeași casă
Nu se bucură la masă.
Sunt ca cerul de pământ,
N-au același legământ.

Mătura cea nouă mătură frumos.
Ești mulțumit că-ți folosește.
Nora două zile ține ochi-n jos,
Face lucruri bune de comun folos,
Dar apoi se vede când se învechește
Mătura cât face, nora cât plătește.

Un bărbat nu-și lasă casa
Decât când îl scot din ea:
Un cuptor care-l afumă,
De tușește greu la urmă,
Sau nevasta care-i rea
Și mereu îl cicălea.

Nu e om întreg acela
Ce rămâne ne-nsurat,
Ci e numai jumătate,
Chiar dacă are palate.
Omul e din doi creat
De Dumnezeul Preaînalt.
Amin. (Luni, 28 decembrie 2020)