N-a fost la voia întâmplării
Autor: Elena Gorcea
Album: fara album
Categorie: Diverse
1. N-a fost la voia întâmplării
Nimic din toată viaţa Mea,
Eu m-am făcut rob ascultării,
Slăvind pe Tatăl Meu prin ea.
Însă am vrut prin ascultare,
Un drum spre ceruri să croiesc,
Bogat în binecuvântare pentru acei ce se smeresc.
Căci te-am iubit când încă nu a fost pământul,
Şi orice zi a vieţii tale-am numărat...
Şi am văzut că fără pilda Mea, Cuvântul
Îţi va fi greu de înţeles şi de urmat,
Şi M-am smerit, având în faţă bucuria
Ce-n căutarea ta simţeam, copilul Meu,
Când tu, cu dor aveai să-Mi cauţi părtăşia,
Din dragoste, aşa cum am făcut şi Eu.

2. N-a fost la voia întâmplării
Nimic din suferinţa Mea,
Cu preţul dat răscumpărării, am câştigat viaţa ta.
Însă am vrut, privind la Mine,
Să-nveţi şi tu să biruieşti,
Să-nveţi să te dezbraci de tine
Și firea să ţi-o răstigneşti.
Căci te-am iubit când încă nu aveai un nume,
Şi paşii tăi pe-acest pământ i-am numărat,
Şi am văzut că fără pilda Mea, în lume
Îţi va fi greu veşmântul să-ţi păstrezi curat... .
Şi M-am supus, c-aveam în faţă bucuria
De a-ţi trimite ajutor în ceasul greu,
Şi înc-aştept ca tu să-Mi cauţi părtăşia,
Din dragoste, aşa cum am făcut şi Eu.

3. N-a fost la voia întâmplării
Nimic despre-nvierea mea,
Eu am cules rodul răbdării
Și proslăvirea Mea prin ea.
Însă am vrut, ca-n înviere
Să-ţi dau nădejdea altei sorţi,
Să te încrezi într-o putere
Ce-a rupt pecetea cruntei morţi.
Căci te-am iubit când încă nu aveai suflare,
Şi-orice-ntristare şi suspin ţi-am cântărit...
Şi am văzut că să M-asculţi, nu eşti în stare
Fără nădejdea răsplătirii la sfârşit...
M-am proslăvit, să-ţi pun în faţă bucuria
Ce-o vei avea când vei ajunge-n raiul Meu...
Să ştii că-s Viu şi-aştept să-Mi cauţi părtăşia,
Din dragoste, aşa cum am făcut şi Eu!

4. N-a fost la voia întâmplării
Nimic din sfintele Scripturi,
Am vrut porunca ascultării
Să-o însoţesc cu-nvăţături.
Însă mai mult, am vrut viaţa
Să-o ai cu-mprospătat belşug,
Să guşti frumseţea şi dulceaţa
Ce vine cu-al slujirii jug...
Căci te-am iubit când încă nu aveai fiinţă
Şi-n copleşirea ta de-atunci m-am desfătat,
Şi vreau să-ţi dau înţelepciune şi ştiinţă,
Să te învăluiesc mereu cu har bogat.
Vreau să-ţi arăt splendori cereşti şi bucuria
Ce-mpodobi-va sărbătoarea-n raiul Meu,
Căci te iubesc şi-aştept să-Mi cauţi părtăşia,
Din dragoste, aşa cum am făcut şi Eu!
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/cantece/283118/n-a-fost-la-voia-intamplarii