Îmi zboară sufletul departe,
Nu vreau o clipă să opresc,
Mi-e foc aprins și dorul care,
Mă face-ntruna să iubesc.

Ma duce dincolo de stele,
Un vis în care nu-ațipesc,
E visul care-mi dă speranță,
Alerg în el... nu obosesc.

Mă-nalță aripa întinsă,
Mă trece dincolo de nori,
Speranța nu mă părăsește,
Mereu simt calzii ei fiori.

Mă înconjoară cu iubire,
Un har de sus ce-i revărsat,
Nu pot sa tac... îmi cânt iubirea,
Iubesc adânc, ascuns, curat.

Mă duce-un soare ce răsare,
Pe plaiurile ce-s cerești,
Căldura Lui mă răcorește,
Izvor de ape-Mpărătești.

Se scurge-n urmă suferința,
Căci cerul este ținta mea,
Mi-e pasul doar o alergare,
Ușoară... . ce-i pe mâna Sa.

Nu mă ascund de urma care,
Un deal în fața mi-a lasat,
Iubirea-mi dă mereu putere,
Să urc pe el neâncetat.

S-ajung la capăt am dorința,
Căci dorul mare-l am mereu,
S-aud o inimă cum bate,
La pieptul cel de Dumnezeu.
Amin