Ochii mei îl văd pe Domnul,
Nu mă dezlipesc de cer,
De voi sta de har departe,
Voi sfârși cu cei ce pier,
Zi de zi văd o lumină,
Chiar și-n marile dureri,
Căci prin orice încercare,
Eu privesc de după zări,
Ochii inimii văd fața,
O coroană ce purta,
Doar de spini... să am salvare,
Parte de-ndurarea Sa,
Nu privesc în jos pământul,
A mea Patrie e sus,
Înspre ea-mi ridic privirea,
Înspre-al meu iubit Isus.
~&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&~.

Ochii mei văd îndurarea,
Chiar din zorii cei de zi,
Stau sub ea în încercare,
Căci doar ea mă va păzi,
Văd iubirea ce mă-nalță,
Când vin văi în fața mea,
Văd cum Domnul nu mă lasă,
Simt mereu prezența Sa,
Văd și raza cea de soare,
Printre norii adunați,
Lumineaz-a mea cărare,
Când sunt norii tulburați,
Nu mă duc în rătăcire,
Luminat eu sunt de sus,
Căci mi-e inima pe brațul,
Ce pe cruce-a fost străpuns.
~&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&~

Văd mereu doar izbăvirea,
Ce oprește lupta grea,
Nu îmi dezlipesc privirea,
De Împărăția Sa,
Visul meu spre ea se-nalță,
Vesnicia-i ținta mea,
Unde dragostea domnește,
Ce sfârșit nu va avea,
Nu clipesc aici o clipă,
Nu aș vrea să ațipesc,
Spre un răsărit de soare,
Făr-apus eu azi privesc,
Să ating vreau infinitul,
Mâna care m-a salvat,
În odihna veșniciei,
Unde sunt azi așteptat.
Amin