La nevoie se cunoaște
Autor: Augustin Tecar
Album: De la căsnicie la copii
Categorie: Diverse
La nevoie poți cunoaște
Prietenul ce nu te lasă.
El necazul tău îl crede.
Și la boala ta se vede
O soție credincioasă
Ce te-ngrijește voioasă.

Orice bărbat să-și aibă
Femeia ce-a luat-o.
De asta să se țină
Până intră în țărână,
Că așa e voia Celui Sfânt
Pentru oameni pe pământ.

Cel ce se-nsoară pentru bani
În veac nu ajunge bine.
El va avea copii de-acei
Ce nu te poți bucura de ei,
Care-i fac numai rușine
Și zile de necazuri pline.

Omul fără de soție
E sărac în orice loc,
Nespălat, flămând și singur,
Chiar dacă-i un om matur.
Fără dragoste nu-i foc,
Nu-i întreg omul deloc.

Care este-n lumea asta
Nenorocul cel mai mare?
O soție certăreață,
Toată ziua-i prin piață,
Leneșă și băutoare
Și lipsită de pudoare.

Care este bogăția
Cea mai scumpă și frumoasă?
O soție iubitoare
Care nu-i clevetitoare,
Ci-i harnică și credincioasă,
Cu blândețe și voioasă.
Amin.
(Luni, 28 decembrie 2020)
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/284095/la-nevoie-se-cunoaste