1. Frumoasă e Cetatea Ta,
Cerescul nostru Tată,
căci ca podoabă are ea
sfinţenia curată.

R1: Ce pietre scumpe-alcătuiesc
măreaţa-i strălucire,
le-a curăţit un Sânge Sfânt
şi-o Jertfă de sfinţire.

2. O, Doamne, fă-ne şi pe noi
podoabe strălucite
și pietre vii și stâlpi curaţi
Cetăţii preaiubite!

R2: Căci ca podoabă Casa Ta
sfinţenia o are.
O, fă să fim şi noi în ea
cereşti mărgăritare.

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 39