Ceruse Moise -"Arată-mi slava Ta!"
Când sfânta mărturie o primi
Că trecere la Tine-a căpătat,
Pe nume că-l cunoști și-l știi.

Și i-ai răspuns: "Voi face ca să trec
Pe dinainte-n frumusețea Mea
Și voi chema Numele Meu întreg,
Mă-ndur de cine vreau în mila Mea.

Dar Fața să Mi-o vezi nu vei putea!
Îți dau un loc: pe stâncă tu vei sta
Din crăpătura ei să poți vedea,
Căci ești doar om și-i slabă firea ta.

Iar când voi trage Mâna-Mi înapoi,
Ce te-a acoperit pân-am trecut
Mă vei putea privi pe dinapoi,
Căci Chipul Meu nu poate fi văzut."

Te-ai coborât în nor și-ai stat cu el
Și Numele Ți l-ai rostit frumos:
Un Domn îndurator și blând, un Miel,
De bunătate plin și credincios,

Ce dragostea o ții în mii de ani,
Ierți fărdelegi, păcat și răzvrătiri,
Dar când greșesc, copiii Tăi sărmani
Vor suporta a Tale pedepsiri.

Îndată Moise s-a plecat în jos
Pân' la pământ și Ți s-a închinat.
A zis el: "Doamne mare, fii milos
Cu-acest popor ce-i încăpățânat!

Mai iartă-ne păcate, fărdelegi,
Și vina-n seama noastră n-o ținea
Mai dă-ne îndrumări și sfinte legi
Și ia-ne Tu în stăpânirea Ta!

Și dacă trecere am căpătat
Naintea Feței Tale, eu te rog,
Să mergi cu noi, o, Doamne îndurat!
Noi fără Tine, nu plecăm deloc!"

"Voi face Eu un legământ cu voi,
Minuni și semne care n-au mai fost!
Atuncea va vedea acest convoi
Că toate au fost bune și cu rost!"

Și-a stat el, Moise, pentru Dumnezeu
Vreo patruzeci de zile și de nopți.
S-a lepădat de tot ce-nseamnă „eu”
Și-a mijlocit în rugă pentru toți.

Nici bând deloc, nici pâine neluând,
Hrănit numai de sfânta slava Ta,
Ai încheiat cu el un legământ -
Cel scris în piatră chiar de Mâna Ta.

Și coborând din muntele Sinai
Cu cele două table încărcat,
De la prezența-Ți sfântă, Adonai,
Întregu-i chip era iluminat.

Și strălucea pe față pielea sa,
Căci a vorbit cu Domnul minunat,
Iar tot poporul care se temea
Chemat fiind, a stat și-a ascultat.

Așa suntem și noi chemați, să știți,
Să mijlocim în rugă pentru frați,
Să-i ducem înainte umiliți
Pe cei ce-n lume-s astăzi încercați.

Să insistăm în Numele lui Crist',
Ce pentru-ai Săi viața chiar Și-a dat,
Și-oricărui suflet care geme trist,
Să-i amintim că el nu e uitat!

E scris în palma Lui cu semn de cui
Și oridecâteori El brațu-a-ntins,
Nu, n-a uitat destinul nimănui,
Al morții bold de pe Calvar e-nvins.

În sfânta Lui prezență dacă vii,
Și-afară lași orice e necurat,
Atuncea fața ta va străluci
De harul mântuirii minunat!

Atunci vei știi că glasul ce-ai 'nălțat
La tronul harului în orice zi
De bunul Domn el fi-va ascultat
Și biruință sigur vei primi!

Ce mare har să știi că lângă El
Ai drum deschis în orice clipă, ceas,
Tu nu ești doar un suflet singurel,
Căci Tatăl nu te lasă în impas!

Slăvit și binecuvântat să fii,
Supremul vieții noastre-Ocrotitor,
Tu haruri mari ne dai în orice zi
Ne ești și scut, și sprijin, și-ajutor!