1. Ni s-au dus cu vremi apuse
bucuriile șuvoi,
prietenii, fraţii de-o clipă
/: ce-am crezut :/
pe vecii că se-nfiripă
ni s-au dus așa de-n pripă,
/: au trecut... :/
Și-n al lacrimii şuvoi,
ai rămas doar Tu ISUSE,
/: Tu cu noi! ... :/

2. Alte prietenii aduse
de s-ar duce iar 'napoi,
dacă fraţi de-ai noștri iară
/: ne-ar lăsa :/
ca să scape de ocară
și de viaţa cea amară
/: de-ar pleca, :/
orişicâți vor da 'napoi,
Te rugăm rămâi Isuse,
/: Tu cu noi! :/

I: Cântările Domnului, volumul 2, cântarea 202
Text: Traian Dorz