Te cheamă Isus, nu vrei să vi
din lumea de durere?
Pe pieptul Lui, să te odihnești
și să-ți dea mângâiere?

N-ai vrea, să-ți spui al Tău necaz
ce tot mai greu te-apasă?
Să-ți șteargă lacrima de pe obraz
și-apoi, să stai cu El, la masă?

N-ai vrea, ca sufletul să-ți mântuie
și să devii copilul Său?
Să poți umbla, plin de nădejde
știind că El, e Tatăl tău?

N-ai vrea, să lucrii pentru El
o veșnicie de lumină?
Să fi un uncenic desăvârșit de fel
s-aduci roada cea mai bună?

N-ai vrea, dragul meu, să scapi
de veșnica suferință?
Isus te cheamă, dar, tu alegi
lumea, sau sfânta pocăință!