Gândul mi-e la ceruri, sus
Autor: Florența Sărmășan
Album: Când îngerii ne vor lua
Categorie: Zidire spirituala
Gândul mi-e la ceruri, sus


Prin credință, azi pășesc
Am putere, mă simt tare,
Înapoi, eu nu privesc
Domnu-i plin de îndurare!

Grijile mi le alungă
Nu mă lasă să fiu trist
Cel rău să nu mă ajungă
Pentru Domnul, eu exist!

În capcana lui Satan
Eu nu vreau, să cad nicicând
Mă urăște, mi-e dușman
Ca să mor, e al lui gând.

Mă pândește, căci e rău
Dorește pieirea mea,
Să nu fiu cu Dumnezeu
Să mă distrugă ar vrea.

Dar al meu Domn nu îl lasă
Să facă, cum i-ar plăcea
Căci îmi pregătește o casă
În Împărăția Sa.

Viață Domnu-mi dăruiește
Și-L urmez orice ar fi,
El e bun și mă iubește
Mă dorește-n veșnicii

Gândul mi-e la ceruri, sus
La sfânta Lui mântuire
Vreau să fiu un rob supus
Să trăiesc în fericire.

Lângă Cel ce m-a salvat
Și care se îngrijește
De foc ca să fiu scăpat
Cel ce viață îmi dorește

Îl iubesc pe Dumnezeu
Jertfa Lui, m-a mântuit
El e Salvatorul meu
El viață mi-a dăruit

Mă închin în fața Lui
Și-l iubesc orice ar fi
El e Domnul cerului
Stăpân peste veșnicii.

Amin

Câmpia Turzii, 10 septembrie 2024
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/287584/gandul-mi-e-la-ceruri-sus