**Avortul: Sacralitatea vieții umane din perspectiva creștină**

Avortul reprezintă o temă profundă și sensibilă în contextul lumii moderne, unde opiniile despre viață și drepturile individuale se ciocnesc adesea de valorile morale și spirituale. Din perspectiva creștină, viața este un dar sacru oferit de Dumnezeu, iar aceasta începe din momentul concepției. Biblia subliniază clar importanța protejării vieții în toate formele ei și ne arată că fiecare ființă umană, încă din pântecele mamei, poartă chipul și valoarea divină. În acest articol vom explora învățăturile biblice referitoare la viață, sacralitatea ei și de ce avortul este privit ca o încălcare gravă a voii lui Dumnezeu.

### Viața începe în pântecele mamei
Scriptura ne învață că Dumnezeu este Creatorul vieții și că El veghează asupra fiecărui individ chiar din primele momente ale existenței. Psalmii 139:13-16 ne oferă o imagine profundă a creației umane în pântecele mamei: „Căci Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele... Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite.” Acest verset ne arată că fiecare viață este prețioasă și cunoscută de Dumnezeu încă dinainte de a fi născută.
Fiecare copil este văzut de Dumnezeu și creat cu un scop. În Ieremia 1:5, Dumnezeu îi spune profetului: „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoșteam, și mai înainte ca să fi ieșit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte, și te făcusem prooroc al neamurilor.” Aceste cuvinte ne reamintesc că viața nu începe la naștere, ci din momentul concepției, iar Dumnezeu are un plan bine stabilit pentru fiecare dintre noi.

### Sacralitatea vieții și imaginea lui Dumnezeu
Unul dintre aspectele fundamentale ale credinței creștine este faptul că omul a fost creat după chipul lui Dumnezeu. Geneza 1:27 ne spune: „Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut.” Această realitate conferă fiecărei ființe umane o valoare unică și sacră. Avortul, prin natura sa, întrerupe o viață umană care poartă chipul lui Dumnezeu, ceea ce face din această practică o încălcare gravă a sacralității vieții.
În Psalmi 127:3, Scriptura afirmă că „fiii sunt o moștenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El.” Copiii sunt un dar divin, iar rodul pântecelui reprezintă o binecuvântare venită de la Dumnezeu. A trata viața ca pe un drept personal care poate fi întrerupt la alegerea noastră înseamnă a respinge acest dar și a ignora valoarea profundă pe care Dumnezeu o acordă fiecărei ființe umane.

### Avortul și porunca de a nu ucide
Porunca „Să nu ucizi” (Deuteronom 5:17) este una dintre cele mai clare și fundamentale învățături morale ale Bibliei. Această poruncă nu se referă doar la viața celor născuți, ci și la viața nenăscută. Avortul este, în esență, o formă de omucidere, deoarece implică întreruperea deliberată a unei vieți umane. În ochii lui Dumnezeu, fiecare copil nenăscut este o ființă umană completă, care are dreptul la viață.
Psalmii 139:15 ne amintește că „Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic.” Dumnezeu cunoaște fiecare detaliu al vieții noastre, încă din pântecele mamei, iar acest lucru subliniază că viața nenăscută este la fel de valoroasă și prețioasă precum viața celor născuți.

### Datoria creștinilor de a apăra viața
Creștinii au o responsabilitate clară de a apăra viața și de a proteja pe cei mai vulnerabili. Proverbele 31:8-9 ne îndeamnă: „Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți. Deschide-ți gura, judecă drept și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit.” Copiii nenăscuți, care nu au voce să-și apere viața, trebuie protejați de comunitatea creștină. Avortul reprezintă o provocare pentru creștini, deoarece apărătorii vieții trebuie să fie o voce pentru cei lipsiți de apărare.
Biserica trebuie să fie un loc de sprijin pentru femeile însărcinate care se confruntă cu dificultăți. Este esențial ca acestea să găsească în comunitatea creștină o mână de ajutor, consiliere și iubire, astfel încât să aibă încrederea că pot aduce copilul pe lume, chiar și în circumstanțe dificile. Creștinii sunt chemați să ofere soluții practice și să creeze un mediu în care viața să fie prețuită și protejată.

### Iertarea și restaurarea
Deși avortul este considerat un păcat grav din perspectiva biblică, harul lui Dumnezeu este suficient pentru a ierta și vindeca orice persoană care a trecut prin această experiență. Dumnezeu este plin de milă și oferă restaurare pentru toți cei care se pocăiesc și caută iertarea. În 1 Ioan 1:9, ni se oferă o promisiune minunată: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire.” Oricine se întoarce la Dumnezeu cu o inimă sinceră va găsi iertare și vindecare.
Biserica are datoria de a fi un loc de vindecare și restaurare pentru cei care au trecut prin trauma avortului. Este important ca aceștia să fie încurajați să caute iertare în Hristos și să fie sprijiniți în procesul lor de vindecare spirituală și emoțională.

### Concluzie
Avortul este o problemă gravă care implică nu doar dimensiuni morale, ci și spirituale. Biblia ne învață că viața începe în pântece, iar fiecare copil nenăscut este o ființă umană prețioasă, creată după chipul lui Dumnezeu. Creștinii sunt chemați să apere viața și să ofere sprijin femeilor aflate în criză, promovând o cultură a vieții și a iubirii. În același timp, Dumnezeu este un Dumnezeu al iertării, iar pentru cei care au experimentat avortul, există har, iertare și restaurare în Isus Hristos.

 **„Să nu ucizi: Apărarea vieții în pântece”** – Deuteronom 5:172. **„Fiii sunt o moștenire de la Domnul: Reflecții asupra avortului”** – Psalmii 127:3