**"Glasul lui Ezechiel - Chemarea la Viață și Lumină"**



**I. Glasul Domnului se aude clar, **
Din cerul sfânt, cu putere și har.
Ezechiel, alesul Său profet,
Vestitor al Luminii, cel drept.

**II. Între țărână și cerul preasfânt, **
Se naște o chemare din Duhul cel sfânt.
Oase uscate, prin cuvânt înviate,
Din marea iubire, de Domnul ridicate.

**III. Vântul cel viu suflă din zori, **
Dinspre patru colțuri, peste văi și nori.
Oasele prind carne, suflet și viață,
Prin Cuvântul Domnului ce niciodată nu încetează.

**IV."Ridică-te, o națiune sfântă!"**
Strigă Domnul, plin de slavă și osândă.
"Eu voi fi Dumnezeul tău, pe vecie,
Și tu vei fi poporul Meu în veșnicie."

**V. Zidurile căzute se-nalță din nou, **
În lumina Domnului, într-un veșnic ecou.
Inimile împietrite se deschid la glas,
În fața Lui, nimeni nu rămâne pas.

**VI. Ezechiel, slujitorul celui preasfânt, **
Cu ochii spre cer, în Duhul cel sfânt,
Prorocii despre marea izbăvire,
Despre o națiune sfântă, plină de iubire.

**VII."Voi pune Duhul Meu în voi," spune Domnul, **
Și voi trăiți prin Duhul, în Noul Sionul.
Inima voastră de piatră va deveni carne,
Iar iubirea Mea va fi veșnică, eternă jertfă și parte.

**VIII. Iată, vine lumina cea din cer, **
Din tronul sfânt, de foc și eter.
Cuvintele prorocului sunt vii, adevărate,
Purtând speranță în inimile îndurerate.

**IX. În glasul Lui găsești viață și putere, **
În El nu este moarte, ci doar înviere.
Cei ce ascultă și cred în chemare,
Vor trăi pe vecie în sfânta-i iertare.

**X. Ezechiel, vestitorul Duhului preasfânt, **
Ne cheamă spre Domnul, cu-al Său Cuvânt.
Prin sânge și jertfă suntem noi salvați,
În mâinile Lui, suntem veșnic iertați.