Te numești copil de Dumnezeu,
Dar ochii îți scapără de preacurvie
Când vii să te închini în locașul Lui cel sfânt,
Plin de mândrie.

Nu te înșela, Dumnezeu nu se lasă batjocorit;
Ce semeni, aceea vei culege!
Ridică mâini curate către cer,
Nu mânjite de sânge!

De-ai fi neștiutor ai mai avea o scuză,
Dar ai gustat și ai văzut ce bun e Domnul
Și te-ai întors ca scroafa spălată,
La mocirlă!

Unde ți-e evlavia și frica de Dumnezeu,
Când în inimă zămislești necazuri și nelegiuire?
Pocăiește-te dar azi, împacă-te cu Dumnezeu!
Căci astfel îți rămâne a judecății cruntă așteptare.

Nu pângări sângele legământului cu care ai fost sfințit!
Nu batjocori pe Duhul harului!
Căci știm cine este Cel ce a zis: „A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!”
Grozav lucru este să cazi în mâinile Domnului!