**Cain și Abel – Tragedia Primului Frate**


Într-o grădină departe, în Edenul divin,
S-au născut doi fii, Cain și Abel, frați dintr-un destin.
Abel, păstor smerit, îngrijea turmele lui,
Iar Cain, truditor, din pământ scotea rodul greu al plugului.

Dumnezeu privea din ceruri, căutând ofranda sfântă,
Abel aducea miel curat, inima lui era blândă.
Dar Cain, cu inima tulbure și gânduri ascunse,
Adusese roadele câmpului, dar fără dragoste puse.

Domnul a primit darul lui Abel cu bucurie,
Dar pe Cain și jertfa sa, nu le-a privit cu împlinire.
Mânia a crescut în pieptul fratelui mai mare,
O umbră grea în inima lui, o ură neiertătoare.

“De ce, Doamne, l-ai ales pe el și nu pe mine?”
Striga Cain în sinea lui, cuprins de gânduri haine.
Domnul îi spuse blând, cu glasul plin de înțelepciune:
“Dacă faci bine, vei fi și tu primit. Dar păcatul e la ușă, Cain,
El te pândește cu dorință, dar tu trebuie să-l stăpânești."

Dar Cain, orb de mânie și de gelozie,
A chemat pe fratele său în câmp, cu viclenie.
Și acolo, în liniștea pământului sfânt,
Prima crimă a lumii s-a săvârșit, cu sânge și plânset mut.

Abel căzu la pământ, fără vină, fără glas,
Iar sângele lui striga către cer, cerând dreptate în ceas.
Domnul a venit la Cain, cu fața întunecată:
“Unde este Abel, fratele tău? Ce-ai făcut cu viața-i dată?"

Cain, tremurând, a răspuns cu vorbe reci, nemilos:
“Oare sunt eu păzitorul fratelui meu, cel prea frumos?”
Dar glasul Domnului a străpuns cerul și pământul:
“Sângele fratelui tău strigă din pământ.

Blestemat vei fi acum, de pământul care a băut sângele său,
Când vei lucra, nu-ți va mai da rodul său.
Vei fi fugar și pribegit pe fața pământului,
Iar soarta ta va fi grea, departe de harul sfântului."

Cain, îngrozit, a strigat: “Pedeapsa mea e prea grea!
Oricine mă va găsi, mă va ucide fără mila ta.”
Dar Domnul, în mila Lui cea mare, l-a ocrotit,
Și un semn pe frunte i-a pus, ca nimeni să nu-l lovească neperit.

Astfel a început povestea tristeții omenești,
Cain, primul ucigaș, purtând semnul păcatului pe frunte,
Iar Abel, primul martir al credinței curate,
Plecat la ceruri, în brațele lui Dumnezeu, nevinovate.