Cel ce-aduce și el apă
Autor: Augustin Tecar
Album: De la vorbire la tăcere
Categorie: Diverse
Cel ce-aduce și el apă,
Când e focul stins de tot,
E-un lăudăros și-un leneș,
Un pierde-vară și un gureș,
Un netrebnic și-un netot.
El vrea s-apară patriot.

Pentru cei ce sar cu vorba,
Când nevoia a trecut,
Mai cinstit ar fi să șadă,
Să nu mai facă paradă;
Mai frumos să fi tăcut,
Să nu-ncurce și mai mult.

Cui nu-i poți da o-ndrumare,
Ascultată în vreun fel,
Lasă-l și te du mai bine,
N-are rost când n-ai cu cine.
Stai mai bine lângă el,
Poate te ia ca model.

Când stai lângă cel cuminte,
Mai mult taci decât vorbește!
Vorba-ți risipește gândul
Cum să potrivești cuvântul,
Dar tăcerea ți-l sfințește
Astfel că el dăinuiește.

Și trecut de ești la vârstă,
Nu greșești, dacă asculți,
Că nici într-o țară, astăzi,
De cuminți nu-i plin pe străzi.
Înțelepții nu-s prea mulți
Deși-i plină lumea de adulți.

Înainte de-a cunoaște
Nu cârti, nici lăuda.
Până nu știi întrebarea,
Mai verifică lucrarea
Nu zi „Nu” și nu zi „Da”
Și Domnul te va lumina.
Amin.
(Sâmbătă, 13 februarie 2021)



Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/288951/cel-ce-aduce-si-el-apa