Blândețea ne ajută să construim relații bazate pe respect și înțelegere, reflectând astfel caracterul lui Hristos în viețile noastre. Într-o lume în care agresivitatea și mândria sunt adesea valorizate, blândețea este o trăsătură contra-culturală, dar extrem de puternică. Ea ne permite să răspundem la provocări și conflicte cu dragoste și înțelepciune, promovând astfel pacea și reconcilierea în relațiile noastre.

**Înfrânarea poftelor – autocontrolul ca rod al Duhului**

Înfrânarea poftelor, sau autocontrolul, este ultimul rod al Duhului Sfânt enumerat în Galateni 5:22-23. Acesta este poate unul dintre cele mai dificile roade de cultivat, dar este esențial pentru o viață creștină sănătoasă și disciplinată. Autocontrolul ne ajută să ne guvernăm dorințele și impulsurile, să evităm ispitele și să trăim o viață ordonată, centrată pe voia lui Dumnezeu.

În Proverbe 25:28, citim: „Ca o cetate surpată și fără ziduri este omul care nu este stăpân pe sine.” Acest verset ne arată pericolul lipsei de autocontrol – fără el, suntem vulnerabili la atacurile ispitelor și la deciziile impulsive care ne pot conduce spre păcat. În schimb, atunci când practicăm autocontrolul prin puterea Duhului Sfânt, suntem capabili să ne menținem pe calea neprihănirii și să trăim o viață care Îl onorează pe Dumnezeu.

Înfrânarea poftelor nu este doar despre evitarea păcatului, ci și despre menținerea unui echilibru în toate aspectele vieții noastre – în relații, în muncă, în folosirea timpului nostru, și chiar în alimentație și sănătate fizică. Autocontrolul ne ajută să trăim în mod disciplinat, cu o inimă supusă voii lui Dumnezeu.

**Fructele Duhului – o chemare la transformare continuă**

Fructele Duhului nu sunt doar o listă de calități pe care le dobândim instantaneu odată cu primirea Duhului Sfânt, ci sunt roade care se dezvoltă și cresc pe măsură ce ne maturizăm în credință și în umblarea noastră cu Dumnezeu. Ele sunt rezultatul unei transformări continue și profunde care are loc în viețile noastre atunci când ne supunem călăuzirii Duhului.

În Ioan 15:4-5, Isus ne spune: „Rămâneți în Mine și Eu voi rămâne în voi. După cum mlădița nu poate aduce roadă de la sine, dacă nu rămâne în viță, tot așa nici voi nu puteți, dacă nu rămâneți în Mine. Eu sunt Vița, voi sunteți mlădițele. Cine rămâne în Mine și în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci, despărțiți de Mine, nu puteți face nimic.” 

Acest pasaj subliniază faptul că, fără o legătură constantă și profundă cu Hristos, nu putem aduce roadele Duhului în viețile noastre. Doar prin rămânerea noastră în Hristos, prin rugăciune, meditație asupra Scripturilor și trăire în ascultare de voia Lui, putem crește spiritual și putem reflecta în mod autentic caracterul Său în viețile noastre.

**Cum putem cultiva fructele Duhului în viața noastră? **

Cultivarea fructelor Duhului necesită o dedicare constantă și o umblare zilnică cu Dumnezeu. Iată câteva modalități prin care putem să ne asigurăm că aceste roade sunt prezente și cresc în viețile noastre:

1. **Rugăciune și dependență de Duhul Sfânt** – Pentru a aduce Fructele Duhului – o mărturie vie a lucrării lui Dumnezeu în noi** roadele Duhului, trebuie să ne bazăm pe puterea Duhului Sfânt și să-I cerem ajutorul în rugăciune. Prin rugăciune constantă și căutarea călăuzirii Duhului, putem deveni mai conștienți de domeniile din viața noastră care au nevoie de transformare.

2. **Studiul Scripturilor** – Cuvântul lui Dumnezeu este sursa noastră de adevăr și de învățătură. Pe măsură ce studiem Scripturile, învățăm mai multe despre caracterul lui Dumnezeu și despre modul în care El dorește să ne trăim viața. Scriptura ne îndeamnă să fim transformați prin înnoirea minții noastre (Romani 12:2), și aceasta vine prin meditație și reflecție asupra învățăturilor biblice.

3. **Ascultare și aplicare practică** – Roadele Duhului nu se vor dezvolta în viața noastră doar prin teorie, ci trebuie să le aplicăm în mod activ în viața de zi cu zi. Fiecare interacțiune pe care o avem, fie cu familia, prietenii, colegii sau chiar cu străinii, este o oportunitate de a reflecta dragostea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea și celelalte roade ale Duhului.

4. **Comunitate și responsabilitate** – O altă modalitate de a cultiva fructele Duhului este prin participarea la o comunitate creștină unde putem să fim încurajați și susținuți de ceilalți credincioși. Prin responsabilitatea reciprocă și prin încurajarea comunității, putem să ne dezvoltăm mai mult în umblarea noastră cu Dumnezeu și în maturitatea noastră spirituală.

5. **Perseverență în fața încercărilor** – Încercările și provocările vieții nu sunt obstacole în calea dezvoltării noastre spirituale, ci oportunități de a ne întări și de a crește în roadele Duhului. Răbdarea, blândețea și înfrânarea poftelor, de exemplu, sunt adesea testate în perioadele de dificultate. Prin perseverență și încredere în Dumnezeu, putem ieși mai puternici și mai maturi spiritual.

**Concluzie:

Fructele Duhului nu sunt doar caracteristici morale sau calități bune pe care trebuie să le cultivăm prin eforturi proprii, ci sunt manifestări ale prezenței și lucrării Duhului Sfânt în viața noastră. Ele sunt dovada transformării noastre prin harul lui Dumnezeu și prin puterea Duhului Sfânt, care ne modelează și ne face tot mai asemănători cu Hristos.

Aducerea acestor roade în viața noastră nu este un proces instantaneu, ci unul continuu, care necesită umilință, dedicare și ascultare de Dumnezeu. Pe măsură ce ne supunem Duhului Sfânt și rămânem în Hristos, viața noastră va reflecta tot mai mult dragostea, bucuria, pacea și celelalte roade ale Duhului, devenind astfel o mărturie puternică pentru cei din jurul nostru.

Fie ca, prin harul lui Dumnezeu, să cultivăm și să manifestăm aceste roade în fiecare aspect al vieții noastre, astfel încât să fim o lumină pentru cei din jur și să glorificăm numele Lui în toate lucrurile.

În continuarea analizei noastre asupra roadelor Duhului Sfânt și a importanței lor pentru creștinul autentic, vom adânci studiul nostru pe tema harului divin, un concept central în înțelegerea planului de mântuire.

**Harul – Darul nemeritat al lui Dumnezeu**

Harul reprezintă esența relației noastre cu Dumnezeu și cheia mântuirii noastre. Spre deosebire de orice alt sistem religios, creștinismul pune accentul pe har – acel dar nemeritat al lui Dumnezeu, prin care omul primește mântuirea, nu prin faptele sale, ci prin credința în lucrarea desăvârșită a lui Hristos. Apostolul Pavel ne spune în Efeseni 2:8-9: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.”

Aceste versete subliniază că mântuirea este un dar oferit de Dumnezeu, nu un câștig obținut prin merit personal. Harul divin este darul gratuit al vieții veșnice, oferit tuturor celor care cred în Iisus Hristos. Acest adevăr ne eliberează de povara încercării de a „câștiga” mântuirea prin faptele noastre, dându-ne în schimb siguranța că suntem iertați și acceptați de Dumnezeu doar prin Hristos.

**Harul și relația noastră cu Dumnezeu**

Harul schimbă complet modul în care relaționăm cu Dumnezeu. Într-un sistem legalist, omul se străduiește să respecte legi și reguli pentru a căpăta favoarea divină. În schimb, în creștinism, harul ne arată că Dumnezeu este cel care inițiază relația cu noi și ne oferă dragostea și iertarea Sa chiar înainte ca noi să o merităm. Roman 5:8 ne spune că „Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.”

Această revelație a harului ne conduce la umilință și recunoștință. Știm că nu avem nimic care să-L impresioneze pe Dumnezeu sau să ne facă vrednici de mântuire, ci suntem salvați doar datorită bunătății și milei Lui. Harul ne transformă inima, ne face să ne apropiem de Dumnezeu nu din teamă sau constrângere, ci din dragoste și dorință sinceră de a-I sluji.

**Harul în viața de zi cu zi**

Harul nu este doar un concept teologic abstract, ci o realitate practică, care ar trebui să modeleze fiecare aspect al vieții noastre. Pavel scrie în Tit 2:11-12: „Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost arătat și ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești, și să trăim în veacul de acum cu, cumpătare, dreptate și evlavie.”

Harul nu este o licență pentru păcat, ci o chemare la o viață transformată. Din recunoștință pentru harul pe care l-am primit, suntem motivați să trăim o viață sfântă, să ne dedicăm Lui și să ne abținem de la păcatele care ne separă de Dumnezeu. Harul nu ne scutește de responsabilitatea morală, ci ne dă puterea de a trăi după voia lui Dumnezeu.

În viața de zi cu zi, harul se manifestă în relațiile noastre, în modul în care îi tratăm pe ceilalți și în felul în care răspundem la provocările și dificultățile vieții. Prin har, învățăm să fim iertători, răbdători și milostivi, pentru că noi înșine am primit iertarea, răbdarea și mila lui Dumnezeu. Harul ne eliberează de dorința de a ne răzbuna sau de a ne justifica, pentru că știm că am fost deja acceptați și iertați de Dumnezeu.

**Harul și slujirea**

Harul nu este doar pentru mântuirea noastră personală, ci ne dă și resursele necesare pentru a sluji altora. Apostolul Pavel spune în 1 Corinteni 15:10: „Prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt. Și harul Lui față de mine n-a fost zadarnic; ba încă am lucrat mai mult decât toți: totuși nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este cu mine.”

Pavel recunoaște că tot ceea ce a realizat în lucrarea sa a fost datorită harului lui Dumnezeu care lucra în el. În același mod, fiecare credincios este chemat să slujească în trupul lui Hristos nu prin propria putere, ci prin harul pe care Dumnezeu îl oferă. Fiecare dar spiritual, fiecare abilitate, fiecare oportunitate de a sluji este un dar al harului. Niciodată nu ar trebui să ne mândrim cu ceea ce facem pentru Dumnezeu, ci să recunoaștem că orice lucrare bună vine de la El și este prin puterea Lui.

**Harul ca motivație pentru generozitate și iertare**

În învățătura lui Iisus, harul ocupă un loc central în apelul la generozitate și iertare. El ne învață că, așa cum am primit noi harul și iertarea lui Dumnezeu, la fel suntem chemați să iertăm și să fim generoși cu ceilalți. În pilda datornicului nemilostiv (Matei 18:21-35), Iisus subliniază că cel care a fost iertat mult este obligat să ierte la rândul său. Harul primit ne obligă să arătăm har și altora.

Generozitatea este un alt mod de a reflecta harul lui Dumnezeu în viața noastră. Așa cum Dumnezeu ne-a oferit fără rezerve ceea ce nu meritam, la fel suntem chemați să fim generoși cu ceilalți, dăruind fără a aștepta nimic în schimb. Harul ne învață să ne desprindem de posesii și să folosim resursele pe care le avem pentru a binecuvânta pe ceilalți.

**Păstrarea echilibrului între har și adevăr**

Unul dintre cele mai mari provocări pentru creștinul de astăzi este păstrarea echilibrului între har și adevăr. În Ioan 1:14 citim că Iisus a venit „plin de har și de adevăr.” Acest verset ne arată că harul și adevărul nu sunt în opoziție, ci merg mână în mână.

Uneori, un accent prea mare pe har poate duce la o atitudine de indiferență față de păcat, în timp ce un accent prea mare pe adevăr poate conduce la legalism și lipsa de compasiune. Creștinul matur trebuie să învețe să trăiască în acest echilibru – oferind har și iertare, dar și ținându-se de standardele de adevăr ale Cuvântului lui Dumnezeu. Nu putem compromite adevărul pentru a face loc păcatului, dar nici nu trebuie să lipsim oamenii de harul lui Dumnezeu, care poate transforma vieți.

**Harul și răspunsul nostru la suferință**

Un alt aspect profund al harului este modul în care ne ajută să răspundem la suferință. În 2 Corinteni 12:9, Pavel mărturisește cuvintele lui Dumnezeu: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.” Harul lui Dumnezeu nu ne scutește de suferință, dar ne dă puterea de a o îndura și de a găsi pace chiar și în mijlocul încercărilor.

Prin har, învățăm să ne încredem în suveranitatea lui Dumnezeu, chiar și atunci când nu înțelegem de ce ni se întâmplă anumite lucruri. Harul ne susține atunci când ne simțim slabi și incapabili să facem față provocărilor vieții. Aceasta este o altă dimensiune a harului – nu doar că ne salvează de păcat, ci ne dă și puterea de a trăi o viață biruitoare, chiar și în mijlocul suferinței.

Harul este, așadar, fundamentul întregii vieți creștine. Fără har, nu am putea să ne apropiem de Dumnezeu, să trăim o viață sfântă sau să experimentăm transformarea spirituală necesară pentru a deveni tot mai asemănători lui Hristos. Prin urmare, să ne concentrăm asupra modului în care harul divin nu doar ne mântuiește, ci ne și susține în toate aspectele vieții noastre, fie că este vorba despre relația noastră personală cu Dumnezeu, relațiile cu ceilalți, sau provocările și suferințele prin care trecem.

**Harul și creșterea spirituală**

Creșterea spirituală a fiecărui credincios este un proces continuu, alimentat de harul lui Dumnezeu. Aceasta nu se întâmplă prin eforturile noastre proprii, ci prin lucrarea Duhului Sfânt în noi, care ne îndrumă, ne corectează și ne modelează după chipul lui Hristos. Pavel scrie în Filipeni 1:6: „Sunt încredințat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va duce la bun sfârșit până în ziua lui Hristos Isus.” Aceasta este promisiunea harului: ceea ce Dumnezeu a început, El va și desăvârși.

Creșterea noastră spirituală implică o cooperare activă cu harul lui Dumnezeu. Suntem chemați să ne predăm voința, dorințele și viețile noastre lui Dumnezeu, știind că doar prin harul Său putem deveni mai buni. În loc să ne chinuim să ne transformăm pe cont propriu, trebuie să ne încredem în lucrarea lui Dumnezeu în noi, având convingerea că El va finaliza ceea ce a început. Prin rugăciune, post, meditație asupra Scripturii și trăirea conform poruncilor lui Dumnezeu, harul divin ne va ajuta să învățăm să ne comportăm mai mult ca Hristos.

**Harul și păcatul**

Un aspect esențial în viața fiecărui creștin este lupta continuă împotriva păcatului. Harul nu înseamnă că suntem liberi să păcătuim fără consecințe. Apostolul Pavel întreabă în Romani 6:1-2: „Ce vom zice dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulțească harul? Nicidecum! Noi, care am murit față de păcat, cum să mai trăim în păcat?”

Harul nu încurajează păcatul, ci ne eliberează de puterea lui. Prin harul lui Dumnezeu, suntem îndemnați să ne înnoim mintea și să respingem ispitele care ne îndepărtează de voia Lui. Harul ne oferă puterea de a lupta împotriva dorințelor carnale și ne permite să trăim o viață de sfințenie. Când păcătuim, harul este acolo pentru a ne ierta și a ne restaura, dar ne cheamă totodată să nu ne complacem în păcat, ci să ne întoarcem la Dumnezeu cu o inimă sinceră și zdrobită.

Această dinamică a harului și păcatului este adânc înrădăcinată în Evanghelie. Iisus Hristos a venit pe pământ nu doar pentru a ne ierta păcatele, ci pentru a ne elibera de ele. El ne dă harul necesar pentru a birui ispitele și păcatele zilnice. Deși cădem uneori, harul ne ridică și ne cheamă să ne ridicăm din nou, să perseverăm în sfințenie și să ne încredințăm viețile lui Hristos.

**Harul și reconcilierea**

Un alt domeniu important în care harul se manifestă este reconcilierea – fie că este vorba despre reconcilierea noastră cu Dumnezeu, fie despre relațiile noastre cu ceilalți. Scriptura ne spune că, prin Hristos, suntem împăcați cu Dumnezeu. În 2 Corinteni 5:18-19, apostolul Pavel afirmă: „Toate lucrurile sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu Sine prin Isus Hristos și ne-a încredințat slujba împăcării. Căci Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neținându-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări.”

Harul este instrumentul prin care Dumnezeu a inițiat reconcilierea noastră cu El. Nu prin meritele noastre, ci prin harul Său am fost împăcați. Această reconciliere ne îndeamnă să căutăm pacea și în relațiile noastre umane. Iertarea, la fel, ca harul, trebuie să curgă prin viețile noastre, oferind reconcilieri reale cu cei care ne-au greșit sau cu cei față de care noi am greșit. De multe ori, noi înșine nu suntem dispuși să iertăm sau să ne cerem iertare, dar harul lui Dumnezeu ne dă puterea și smerenia necesară pentru a face acest pas.

Această chemare la reconciliere este ilustrată perfect în pilda fiului risipitor (Luca 15:11-32). Tatăl din această pildă este un simbol al harului nemărginit al lui Dumnezeu. Deși fiul a păcătuit grav împotriva tatălui său, acesta îl primește cu brațele deschise, plin de dragoste și iertare. La fel este și Dumnezeu cu noi. Ne primește înapoi de fiecare dată când ne întoarcem la El, oferindu-ne harul Său necondiționat.

**Harul și libertatea creștinului**

Un alt aspect crucial al harului este libertatea pe care acesta o oferă credinciosului. Pavel vorbește despre această libertate în Galateni 5:1: „Hristos ne-a eliberat ca să fim liberi; rămâneți dar tari și nu vă plecați iarăși sub jugul robiei.” Libertatea despre care vorbește Pavel nu este o libertate de a face tot ceea ce ne dorim, ci o eliberare de sub jugul păcatului și al legii. Suntem eliberați de povara de a încerca să ne câștigăm mântuirea prin faptele noastre, eliberați de teama condamnării și eliberați de puterea păcatului care ne ținea legați.

Această libertate ne dă puterea de a trăi o viață nouă în Hristos, nu în robia păcatului, ci în ascultare de voia lui Dumnezeu. Aceasta este o libertate care ne cheamă să fim responsabili și să folosim libertatea noastră pentru a-L glorifica pe Dumnezeu și a trăi o viață care să reflecte harul primit. Pavel avertizează în Galateni 5:13: „Fraților, voi ați fost chemați la libertate. Numai nu faceți din această libertate o pricină de a trăi pentru firea pământească, ci slujiți-vă unii pe alții în dragoste.”

Astfel, harul ne eliberează, dar această libertate vine cu responsabilitatea de a trăi în conformitate cu poruncile divine și de a nu abuza de acest dar prețios. Suntem chemați să trăim pentru Hristos, în libertatea pe care El ne-a oferit-o, dar și în ascultare față de Duhul Sfânt.

**Harul ca sursă de speranță și mângâiere**

Nu în ultimul rând, harul lui Dumnezeu este sursa noastră de speranță și mângâiere, în special în vremurile de încercare și suferință. În momentele când viața pare copleșitoare și povara necazurilor pare prea grea de purtat, harul lui Dumnezeu ne susține și ne dă puterea de a merge înainte. În 2 Corinteni 12:9, Pavel mărturisește că Dumnezeu i-a spus: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.”

Această promisiune a harului este valabilă pentru toți credincioșii. Când suntem slabi, Dumnezeu este puternic în noi. Când nu putem continua pe cont propriu, harul lui Dumnezeu ne oferă sprijinul necesar pentru a face față tuturor încercărilor. Acest har este sursa noastră de speranță și în mijlocul încercărilor. Acest har ne oferă o ancoră stabilă în mijlocul furtunilor vieții, aducându-ne liniște sufletească și siguranța că Dumnezeu este cu noi, chiar și în cele mai dificile momente.

**Harul și viitorul glorios al credinciosului**

Un alt aspect esențial al harului este legătura sa cu speranța în viitor. Creștinul trăiește cu siguranța că, prin harul lui Dumnezeu, avem promisiunea unei vieți veșnice alături de El. Harul nu se limitează, doar la prezentul nostru, ci se extinde în veșnicie, oferindu-ne un viitor glorios alături de Tatăl ceresc. Aceasta este speranța creștinului – că într-o zi, harul pe care l-am experimentat aici pe pământ va fi completat în gloria cerului, când vom fi în prezența deplină a lui Dumnezeu.

În Epistola către Tit 2:13, Pavel vorbește despre această speranță binecuvântată: „Așteptăm fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor, Isus Hristos.” Aceasta este o speranță neclintită, ancorată în promisiunea harului lui Dumnezeu, că mântuirea noastră nu este doar pentru această viață, ci pentru eternitate.

**Cum trăim în harul lui Dumnezeu zi de zi**

Trăirea în harul lui Dumnezeu implică o dependență continuă de El și o recunoaștere zilnică a faptului că nu putem face nimic de valoare fără El. Harul nu ne permite să devenim independenți de Dumnezeu, ci, dimpotrivă, ne face conștienți de cât de mult avem nevoie de El în fiecare moment al vieții noastre. În fiecare dimineață, harul lui Dumnezeu este nou și proaspăt, gata să ne susțină, să ne îndrume și să ne dea puterea de care avem nevoie pentru a face față provocărilor zilei.

Acest lucru este ilustrat frumos în Lamentațiile lui Ieremia 3:22-23: „Bunătățile Domnului nu s-au sfârșit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineață. Mare este, credincioși-a Ta!” Harul este mereu prezent, mereu suficient și mereu pregătit să ne susțină pe drumul nostru spiritual.

Trăirea în har înseamnă, de asemenea, să ne amintim constant că fiecare binecuvântare, fiecare dar și fiecare realizare în viața noastră provin din harul nemeritat al lui Dumnezeu. Nu suntem stăpânii vieții noastre și nici nu suntem merituoși pentru toate lucrurile bune care ne vin în cale. Totul este un dar al harului divin, și suntem chemați să trăim cu inimile pline de recunoștință și smerenie pentru acest dar minunat.

**Concluzii despre harul divin**

Harul lui Dumnezeu este fundamentul întregii noastre vieți de credință. Este puterea care ne mântuiește, ne susține și ne călăuzește în fiecare pas pe calea vieții creștine. Fără har, nu am avea nicio speranță, dar datorită harului, avem totul. Suntem iertați, eliberați și împuterniciți să trăim vieți transformate, dedicate slujirii lui Dumnezeu și iubirii aproapelui.

Să nu uităm niciodată că harul este un dar nemeritat. Nu am făcut nimic pentru a-l câștiga și nu putem face nimic pentru a-l păstra pe cont propriu. Harul vine doar prin Hristos, iar prin credința în El, suntem chemați să ne bucurăm de acest dar minunat și să-l împărtășim cu ceilalți.

În final, harul lui Dumnezeu este cel care ne dă speranța că, deși suntem imperfecți și slabi, suntem iubiți și acceptați de Tatăl ceresc. El ne cheamă să trăim în lumina acestei adevăruri, să ne predăm complet lui Hristos și să ne încredem în harul Său, care este suficient pentru toate nevoile noastre, atât în prezent, cât și în eternitate.

-
** Articol scris de Daniel Ioan Notar, spre slava lui Dumnezeu. * *

Fie ca aceste cuvinte să aducă pace, bucurie și lumină în sufletul vostru. Dumnezeu să vă binecuvântezeși să vă călăuzească pașii în fiecare moment al vieții voastre.

Să aveți mereu credință și încredere în planul Său divin. Amin.
-