Numai singură-mplinirea
Autor: Traian Dorz
Album: Cântările eterne
Categorie: Rugăciune
Numai singură-mplinirea are o răsplată,
vorba este numai frunză, oricât e de lată,
gândurile bune numai, - fără de-mplinire
n-au, ca florile uscate, nici o răsplătire.
Doamne, dă-mi, Doamne dă-mi mereu
sufletului meu, sufletului meu
roadele cerești, roadele cerești
ce Tu le dorești.
Decât să vorbesc o sută, mai bine fac una,
vorba zboară ca și pleava când o ia furtuna,
însă fapta-i ca și grâul greu și galben vara
când se bucură pământul și hrănește țara.
Să nu mă opresc din luptă inima cât bate,
orice s-ar stârni-mpotrivă, orice s-ar abate,
să caut orice urmă sfântă și cărare dreaptă
ca să fac o faptă bună cuiva care-așteaptă.
Doamne, să nu pierd o clipă când pot face-un bine,
o ocazie pierdută rareori mai vine,
ci oriunde văd o lipsă s-o-mplinesc îndată,
aurul mai pot să-l aflu - timpul niciodată!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/289140/numai-singura-mplinirea