De ce. .

De ce, se pune întrebarea, și cât va mai dura, Părinte? -
Întunecată este zarea, tătici, în zona cea fierbinte,

Ei, apăra orașe, case, orice ceas, e cât un an,
S-au spulberat vise frumoase, prin odiosul vrajmaș plan.

Cum poate un om sa țină, întreg pământ în apăsare,
Fluturand avan din mână, cu focoase nucleare.

Timpuri grele, da, înțelegem, știm și cine e dușman,
Dar în Tine ne încredem, știind că Tu, ești Suveran!

Apără popoare, Tată, Jertfa Sfântă a iubirii,
Înunde planeta toată, rupând lanțurile urii.

Ucraina, ce-ncercată-i, de acest foc, ce se extinde,
De Tine, fie înconjurată, vindecată, Sfânt Părinte!

Sfărâmă lancea, rupe arcul, toarnă pace, armonie,
Nu-n rachete si cu tancul, se impune o frație.

Adu zambetul pe fețe, râsul gingaș de copil,
Păstrează vieți, ce-s frumusețe, scumpe-n ochii Tăi umili.

Vin’ a Ta Împărăție, Univers, în mână, ții
Slăvit acum, și-n veșnicie, lăudat, mărit să fii!

Te scoală azi, triumfător, arătând - ești Împărat
În veci de veci biruitor - onorat fii, onorat!