Hoții
Autor: Constantin Sferciuc
Album: Roua cerului
Categorie: Zidire spirituala
Sărăcia este un hoț care vine pe neașteptate
Și lipsa este ca omul înarmat care te bate
Să fim harnici în munca noastră și vegheatori
Și să ascultăm de Domnul Dumnezeu și de păstori

Să nu ne unim dar cu hoții și cu prea curvarii
Ca să împărțim cu ei prada, averea și banii
Își urăște viața acela cine cu un hoț împarte
Căci în urmă vine blestemul cel scris în carte.

Curva pândește ca un hoț să-ți distrugă familia
Este numărul unu în divorțuri să-ți rupă relația
Mulți se despart și despărțiți rămân mereu
Doar Unul singur poate să-i împace iarăși Dumnezeu

Când nelegiuirea-i descoperită, vine vicleșugul
Atunci vine hoțul înlăuntru și-ți ia tot belșugul
Și când răutatea-i mare și toți se îngâmfară
Vine aceea ceata a tâlharilor și jefuiește afară.

Domnul Isus ne spune o atenționare prin cuvânt
Să nu ne strângem comori aici pe acest pământ
Căci nu țin, le mănâncă în timp molia și rugina
Și le sapă și le fură hoții și lipsit vei suspina.

Să ne strângem averi în cer fără îngrăditură
Acolo sunt păzite, hoții nu le sapă și nici nu le fură
Domnul Dumnezeu să ne ajute să avem în cer comori
În harul Său prin credință să ne strângem mari valori.

Unii ce profită sar în staul oilor prin altă parte
Nu intră pe ușă cum e normal ci ei vin să desparte
Ei zic că sunt în materie de credință extraordinari
Dar Domnul Isus îi numește pe ei, hoți și tâlhari.

Păstorule iubit păzește-ne de hoți și de tâlhari
De cei cu vază trufași care sunt în inimă murdari
Îți mulțumim că ne-ai păzit de ei până acum
Și ne vei păzi mai departe în lungul nostru drum.
09.10. 2024

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/290473/hotii