Tu, creștinule în mijlocul furtunii,
Tu mai crezi în Dumnezeu?
Când fericirea pare legată cu funii,
Mai crezi că e cu tine, tot mereu?

De ce mai plângi cu lacrimi amare?
Chiar dacă valuri uriașe se ridică,
Tu ai uitat Cine este mai mare?
Cercetează-te, de unde această frică!

De ce mai plângi când ai Scriptura!
Tu, creștinule care știi ce e scris.
Nu a potolit Isus furtuna,
Aducând pace ca prin vis?

De ce te plângi de paharul suferinței?
Ce-i cu atâta suspin?
Ai uitat de paharul biruinței,
Și că acesta va fi mai plin?

De ce mai plângi privind în jos,
Tu, care știi de unde vine ajutorul.
Îndreaptă-ți privirea spre Hristos
Și încrede-te în Domnul.

Tu, creștinule în mijlocul furtunii,
Nu mai plânge tot mereu …
Când fericirea pare legată cu funii
Și atunci … cu tine e Dumnezeu.

Amin.