Vino dulce înger care-n mână ții
cel dintâi potirul ultimei urgii,
cheamă-mă și-arată-mi dulce să privesc
strălucind Mireasa Mielului Ceresc.

Ea este Cetatea de mărgăritar,
ea-i Ierusalimul Nou de-Azur și har,
ea e Piatra Scumpă de-Aur sfânt și greu
cea ce se pogoară de la Dumnezeu.

Ea e ca un soare dulce și curat,
numa-n curcubeie sfinte-înconjurat,
în lumina-i scumpă zboară mii și mii
intonându-și veșnic alte melodii.

Ea este Fecioara cu un scump veșmânt,
strălucit gătită Mirelui ei Sfânt...
Dulcea ei făptură e un imn frumos
a spălat-o-n Sânge Domnul ei Hristos.

Spune-mi dulce înger că și eu voi fi
lângă Domnu-n Ziua când El va veni,
căci cu dor fierbinte țin a Lui porunci
ca să pot fi vrednic să-L slăvesc atunci.