Să nu-i lași nimănuia grija
pe care tu ești pus s-o porți,
- cei vii mai pot ceva să facă
dar nu mai pot nimic cei morți.

Să nu-ți lași grija mântuirii
nicicând în seama nimănui,
căci grija asta fiecare
abia și-o poate duce-a lui.

Să nu lași nimănuia grija
părinților ce te-au crescut,
că nimeni n-o să-ți ierte veșnic
ce datorai - și n-ai făcut...

Să nu lași grija răsplătirii
ce-o ai spre-un binefăcător,
că nimeni nu-i să mai plătească
așa cum tu i-ai fost dator.

Să nu lași grija iubitoare
de cei ce ți i-a dat Hristos,
ci să ți-i strângi cu drag la suflet,
mereu mai cald și mai duios.

Acestea nimeni nu-i pe lume
în seama cui a le lăsa,
căci toți le au - și fiecare
abia de-și poate duce-a sa...