Sărmani alergători spre moarte,
priviți cum vă-nșelați mereu:
- luptând pentru cununa lumii,
v-o pierdeți pe-a lui Dumnezeu.

Orbiți de patimi vinovate,
robiți de-al trupului folos,
râvniți a lumii fericire
și-o lepădați pe-a lui Hristos.

Lăsa-veți Mâine ce-aveți astăzi,
cum faceți azi cu ce-aveați ieri,
și-așa vă vindeți mântuirea
pe-nșelătoarele păreri...

Uitând de Adevărul Unic
azi nu-l mai știți de e sau nu-i,
căutând prea multe adevăruri,
nu-i mai găsiți cărarea Lui.

Și veșnic nu veți mai cunoaște
ce este drept și ce-i nedrept,
și-aceasta vă va fi osânda
umblării-n drumul ne-nțelept.

De-atâtea ori s-a spus aceasta
și se va mai striga-n pustiu,
dar poate cineva ascultă
cât încă tot nu-i prea târziu...