Neprețuit Prieten
Autor: Traian Dorz
Album: Cântările din urmă
Categorie: Laudă și închinare
Nepreţuit Prieten al tinereţii mele,
al Tău e tot ce cântă în jurul meu și-n mine,
a Ta-i grădina scumpă cu stratul ei de stele,
cu lacrima și roua de crini și de rubine.
Nedespărțit Prieten al tinereţii bune,
a Ta-i fântâna dulce, ce sânu-mi răcoreşte,
a Ta e pâinea bună cu gust de rugăciune
şi perna-mpărtășirii ce faţa mi-o sfinţește.
Neasemuit Prieten al tinereţii sfinte,
în tot ce-ating pe lume, mă-nfiorez de Tine,
în tot ce-aud descopăr, preadulcile-Ţi cuvinte,
și-n tot ce văd, Ţi-e numai sărutul pentru mine.
Nemaiuitat Prieten al tinereţii scumpe,
pe orice drum m-ai duce, e numai fericire
şi-n orice loc descopăr divina-Ţi Mână cum pe
întreaga mea fiinţă revarsă doar iubire...
Ne-nlocuit Prieten al tinereţii dulce,
a Ta-i pe veșnicie fiinţa mea întreagă,
căci nu-i asemeni Ţie, oriunde m-aş mai duce,
nimic pe lumea asta aşa să mă atragă.
Dumnezeiesc Prieten al tinereţii mele,
eu n-am alt rai, și soare, şi dor, decât pe Tine...
Doar Tu-mi ești toate-acestea - şi mult mai mult ca ele...
- cuprinde-mă la Sânu-Ţi
şi-n veci aşa mă ţine! ...
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/291800/nepretuit-prieten