1. Te laud cu credinţă,
Dumnezeule cel Nevăzut,
căci Tu mi-ai dat ființă,
și prin har, din nou Tu m-ai născut!

R: Te laud, Sfânt Părinte,
cu dragoste fierbinte,
/: c-un cântec fericit,
prin Fiul Tău iubit! :/

2. Te laud cu credință,
ea e darul Tău dumnezeiesc,
ce-mi dă cu prisosință
bogăția harului ceresc!

3. Te laud cu credință,
ea-ntărește azi nădejdea mea,
să port cu biruință,
crucea mea, oricât ar fi de grea!

4. Te laud cu credință,
cu iubire-Ţi cânt, Părinte drag,
și cu recunoștință,
azi și-n lungul vecilor șirag!

I: Volumul 1, cântarea 146