Rugăciunea cea unită
Cu cântări de bucurie
Și cu lacrimi însoțită,
Ascultată și primită
De a Domnului solie
Totdeauna o să fie.

Omul cel sărac se roagă
Din tot sufletul mereu.
Iar această rugăciune
Însoțită de suspine
Poate mult la Dumnezeu
Și primește harul Său.

A sta mult în rugăciune,
Numai pentru-a fi văzut
Și-a fi lăudat de alții
Ca să te creadă sfânt, frații,
Este cel mai neplăcut:
Tu ești doar un prefăcut!

Asta e deșertăciunea
Umilinței vinovate
Ce nu duce la virtute,
Ci la rele și mai multe,
Cufundându-se-n păcate,
Condamnându-se la moarte.

Făr-o bună cârmuire
Piere orișice popor.
Pentru dregători se cere
Înțelepciune și veghere
Și rugăciunea tuturor
Către-al nostru Salvator.
Amin.
(Luni, 19 aprilie 2021)