Cine-i slugă nu-i stăpân
Autor: Augustin Tecar
Album: De la voință la smerenie
Categorie: Diverse
Cine-i slugă nu-i stăpân.
Chiar dacă are cimpoi,
Multe-l trag, puține-l țin,
Punga e la altu-n sân.
De-ar dori, cât ar dori,
Tot n-ar face ce-ar voi.
Nimenea nu poate crede
Nici iubi cu-adevărat,
Dacă nu se pocăiește,
Dacă nu se socotește
Niciodată vinovat,
Cerând să fie iertat.
Fericit-îi când e smerit
Că stăpân ajunge sus
Robul Domnului Slăvit
Prin harul Său e mântuit.
Fericit-îi când e supus
Robul Domnului Isus.
La toți oamenii purtarea
Cu ambiție și fală
E urâtă, degradantă,
Nu este deloc decentă
Și le-arată mintea goală,
Locul lor va fi la „smoală”.
Iar când le arată omul
Care altceva nu are
Sărăcia îngâmfată
Și mai pronunțat se-arată,
E prostia cea mai mare
Care-o întâlnești sub soare.
Nu disprețui pe-acela
Care nu îl poți combate,
Nu îți căuta folosul.
Dacă ești mai bun, nu râsul
Ci viața ta s-arate
C-ai fost eliberat de păcate.
Amin.
(Duminică, 13 iunie 2021)
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/293257/cine-i-sluga-nu-i-stapan