Despre lene
Autor: Traian Dorz
Album: Comori Nemuritoare
Categorie: Zidire spirituala
1. Lenea este cea mai mare pierdere de vreme,
pe cel leneș totdeauna - om pierdut să-l cheme.

2. Orice dascăl și-orice meșter, cât de bun e gândul său,
nu va scoate-n veci nimica dintr-un leneș nătărău.

3. Ușor te-obișnuiești în lume cu lenevia și belșugul,
dar mai ușor te-nveți în ele cu pofta
și cu vicleșugul.

4. Nu prea pune hamuri scumpe pe-un cal putred
și râios,
nici prea lăuda copilul când e-un leneș
și-un fricos.
Calul cel râios arată mai de râs în ham frumos,
fiul leneș mai nevrednic, lăudat în sus și-n jos.

5. Orișiunde se muncește poate să se și greșească,
dar pentru aceasta nimeni n-are drept să lenevească.

6. Cel ce stă - și nu mai vede alte zări în jurul său
e ca peștele-n fântână
și ca broasca într-un tău.

7. Orice zdreanță strălucește unde este hărnicie,
orice aur ruginește unde este lenevie.

8. Un ceas trândav obosește cât o noapte nedormită,
- ca un om ce lenevește, mai de cinste e o vită!

9. Lenea pe-orice om l-nvață să se poarte și urât
- contra lenei totdeauna luptă cel mai hotărât!

10. În apa cea stătută s-adună murdăria,
în casa leneviei se-așează sărăcia.

11. Pământ leneș nu există,
numai oameni leneși sunt -
unde-i muncă și iubire va rodi orice pământ.

12. Grea povară-i - nici o muncă,
grea osândă-i - nici un bine,
grea viață-i - nici un prieten
- grele-s astea trei suspine.

13. Trândăvia este mama orișicăror urâciuni,
blestemat e rodul lenei,
numai spini și uscăciuni.

14. Trândăvia este calea spre păcat și sărăcie,
cine-o-nvață și-o trăiește, e pierdut pe veșnicie.

15. Cine doarme vara-n umbră, o să plângă iarna-n ger,
lenea roade-n sănătate cum rugina roade-n fier.

16. Nu-i bine să-și doarmă omul somnurile sale toate,
mai ales în tinerețe să lucreze câte poate,
somnul prea-ndelung aduce trândăvie și păcate,
munca harnică aduce roade binecuvântate.

17. Când se suie munca-n pat
zace și câștigul lat,
când se culcă munca-n cort,
zace și câștigul mort.

18. Pentru leneș totdeauna azi e sărbătoare,
mâine însă o să fie foame și-apăsare;
pentru harnic azi e muncă, mâine e răsplată
- fericit cel ce nu uită asta niciodată.

19. Mai bine să lucrezi degeaba decât să nu lucrezi nimic,
căci lenea este cel mai mare risipitor și inamic.

20. Lucrătorul prost nu-și află niciodată sculă bună,
nici cel leneș despre muncă un cuvânt frumos
- să spună.

21. Cel risipitor și leneș e vrăjmașul tuturor
iară cumpătatul este, la mulți, binefăcător.

22. Cine nu se-ajută singur, nici nu merită-ajutat,
e un leneș ce aruncă și-ajutorul ce i-ai dat.

23. A da sfaturi la un leneș și la un nebun, e-așa
cum ai da pe-o gâscă apă -
nici un rod nu vor avea.

24. Lenea face fața iască,
pe cel tânăr gură-cască,
pe bogat să se urască,
pe sărac să se târască.

25. Când îl prinde pe om lenea, sărăcia-i sare-n spate
- lenea și cu sărăcia totdeauna sunt surate.

26. Lenea omului nărod
suie sărăcia-n pod.

27. Leneșul și cerșetorul sunt doi frați nedespărțiți
și oriunde sunt în lume neplăcuți și nedoriți.

28. Lenea-ți pierde vara toată
și te lasă fără roată
și te lasă fără car
de rămâi ca vai și-amar.

29. Lenea-ntâi e fală,
după-aceea-i boală
iar apoi e moarte...
că mereu la toate
zice că nu poate...
- Lenea s-o zdrobești
oricând o simțești,
altfel nu trăiești.

30. Cel risipitor și leneș este și nenorocit
orice pune nu-i răsare, orice-așteaptă-i nesosit.

31. Apa lină - mult noroi,
omul leneș, - mari nevoi.

32. Omul leneș e de râs
și ocară, până-n prânz -
de la prânz și până-n seară
e de râs și de ocară.

33. Ața lungă face noduri, leneșul popasuri lungi,
nici cu firul lung la capăt, nici cu leneșul n-ajungi.

34. Vai de oaia ce nu-și poate duce lâna ei în spate,
vai de leneșul ce-și lasă să se ruineze toate.

35. Bine-i vara tolănit,
iarna-ntreabă ce-ai muncit;
bine-i vara lenevind,
iarna umbli zgribulind.

36. Lenevirii când te dai
putrezește unde stai,
dar când harnic tu lucrezi
înverzește unde șezi.

37. Nu se cade să mănânce omul care nu muncește,
leneșul, ca lipitoarea, de pe alții se hrănește...

38. Vulpea care doarme nu prinde găini,
omul leneș moare zdreanță la străini.

39. Nu învinui pe altul până ce privești mai bine
dacă ce-osândești la dânsul nu e cumva și la tine.

40. Cine-ntreabă mii și sute nu-și mai face-n veci cuptor,
cei nehotărâți și leneși sunt zadarnici până mor.

41. Dacă bați ți se deschide,
dacă ceri ai să primești,
dar dacă nu miști, zadarnic...
n-ai nimic când lenevești.

42. Nu poți să ai și ouă și pui și cloșcă grasă,
nici lene cu risipă și-ndestulare-n casă.
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/293281/despre-lene