Ce gol e golul vostru negru
o, suflete fără Hristos,
ce poate fi ca el mai singur,
mai chinuit și fioros?

Ce goală-i noaptea vieții voastre
cu plâns, cu spaime și coșmar,
ce-adâncă-i deznădejdea-n care
în veci vă veți căi amar.

O, ce-i mai gol ca moartea voastră
și care-abis mai fioros,
ce-alunecare-n întuneric
prin loc mai hâd și mai grețos?

Ce goi vi-s ochii când se uită
cu-ndurerare înapoi
plângându-vă zadarnic viața
împovărată cu noroi.

Ce goale-s zilele târâte
printre păcate și minciuni,
spre mlaștinile mohorâte
a blestematei spurcăciuni.
... O, suflete fără lumină,
dezmoștenite de Hristos,
cum ar putea fi golul vostru
de plin cu tot ce-i preafrumos! ...