Eu nu știu ce să-Ți cer Părinte
în clipele-ncercării grele,
din câte căi îmi stau nainte,
pe care s-o aleg din ele,
- nu mă lăsa atunci în cale
privind în sus și-n jos cu teamă,
ci credincios iubirii Tale,
Tu vino și cu Tine ia-mă.

Eu nu știu care-mi sunt vrăjmașii
din câți se-nvârt pe lângă mine,
ci numai Tu, ferește-mi pașii
de drumuri cu primejdii pline,
- călăuzește-mi prin ispite
umblarea cu solia sfântă,
să n-aleg căile oprite
să nu-mi lași inima înfrântă.

Eu nu știu care sunt chemații
și-aleșii harului ce vine,
cei rânduiți să-mi fie frații
- ca numai lor să spun de Tine
de-aceea Doamne, fă-mă-n stare
să-Ți spun Cuvântu-n orice vreme,
atunci afla-L-vor și cei care
vrea mântuirea Ta să-i cheme.