Unde-ai să rămâi pe noapte
când cărarea-ți vei sfârși,
slujba care ai făcut-o
cine oare-ți va plăti,
faptele vieții tale
vorbele ce tot le-ai spus
ce răsplată-au să-și primească
după felul cum le-ai dus?

Moartea nu-i un zid și-o groapă
unde-ajungi și nu mai treci
moartea-i numai începutul
celeilalte vieți de veci,
doar la moarte ți se-arată
plata pentru ce-ai făcut
partea care ți-ai ales-o
locul unde ți l-ai vrut.

Nu te amăgi zadarnic
că la moarte s-a-ncheiat
ai să vezi - și nu știi clipa -
cât de-amar te-ai înșelat
- dar când vei vedea aceasta
vai, va fi-n zadar atunci
o să-ți mai rămână numai
drumul veșnicelor munci...